Alexandru Rogobete a anunțat o măsură importantă care vizează direct sistemul medical din România, confirmând că medicii rezidenți vor fi plătiți pentru orele suplimentare și pentru activitatea din gărzile efectuate în spitale. Decizia vine în contextul unor modificări legislative menite să îmbunătățească statutul tinerilor medici aflați în formare.
Oficialul a subliniat că medicii rezidenți nu mai pot fi tratați ca simpli observatori în spitale, ci ca participanți activi la actul medical. Potrivit acestuia, aceștia contribuie zilnic la îngrijirea pacienților și fac parte din procesul decizional medical, chiar dacă se află încă în perioada de pregătire profesională.
„Dacă solicităm responsabilitate din partea lor, atunci trebuie să oferim și recunoaștere pentru munca depusă”, a transmis ministrul, explicând că rezidenții reprezintă o componentă esențială a sistemului sanitar. El a insistat asupra faptului că aceștia nu sunt „spectatori”, ci medici în formare activă, integrați în activitatea clinică reală.
În discursul său, ministrul Sănătății a respins ideea că rezidenții ar fi doar o anexă a medicilor specialiști sau primari, afirmând că aceștia reprezintă viitorul sistemului de sănătate din România. Mesajul a fost unul ferm, orientat către recunoașterea rolului lor în spitale și în structura medicală actuală.
O altă modificare importantă anunțată vizează Ministerul Sănătății, care a actualizat Ordinul Ministerului Sănătății nr. 870. Schimbările sunt deja în transparență decizională și urmăresc corectarea modului în care este reglementată activitatea medicilor rezidenți în spitale.
Conform noilor prevederi, rezidenții vor fi incluși în mod obligatoriu în liniile de gardă din unitățile sanitare în care își desfășoară stagiile. Aceștia vor lucra alături de medicul de gardă titular, contribuind la activitatea medicală și la gestionarea cazurilor urgente, în funcție de nivelul lor de pregătire.
În același timp, rezidenții vor putea participa la gărzile din specialitatea în care se formează încă din primul an, la cerere, cu excepția liniei întâi de gardă. Activitatea va fi desfășurată sub supravegherea directă a medicului coordonator, pentru a asigura siguranța pacienților și respectarea standardelor medicale.
Din anul al treilea de rezidențiat, aceștia vor putea intra inclusiv în linia întâi de gardă, tot la cerere, însă doar în condițiile respectării competențelor dobândite și sub supravegherea unui medic specialist sau primar desemnat de șeful de secție. Măsura are rolul de a crește gradual responsabilitatea profesională.
Una dintre cele mai importante modificări privește plata gărzilor medicale. Ministrul a precizat că orele suplimentare efectuate în afara programului normal de lucru vor fi obligatoriu remunerate de spitalele în care sunt realizate, în conformitate cu legislația în vigoare.
Această decizie este prezentată ca o recunoaștere a efortului depus de tinerii medici, care asigură continuitatea actului medical în spitale, în special în secțiile aglomerate sau în serviciile de urgență, unde volumul de muncă este ridicat.
Alexandru Rogobete a subliniat că sistemul de sănătate are nevoie de medici rezidenți și că aceștia reprezintă o resursă esențială pentru funcționarea prezentului și viitorului sistem medical. El a transmis că modul în care sunt tratați la început de carieră reflectă direcția în care se îndreaptă medicina din România.
Totodată, ministrul a respins ferm ideea că medicii rezidenți ar fi folosiți ca „umplutură” în spitale sau înlocuitori pentru lipsa de personal. El a precizat că aceștia au un rol real și important, chiar dacă sunt în proces de formare, și că trebuie integrați corect în structura medicală.
Anunțul privind plata orelor suplimentare și modificarea regulilor din gărzi reprezintă o schimbare semnificativă pentru sistemul medical românesc, cu impact direct asupra condițiilor de muncă ale rezidenților. Măsura este privită ca un pas spre recunoașterea profesională și financiară a muncii depuse în spitale.
În final, autoritățile transmit că aceste modificări au scopul de a consolida sistemul sanitar și de a oferi predictibilitate și corectitudine pentru medicii aflați la început de drum, într-un context în care resursa umană din sănătate este esențială pentru funcționarea întregului sistem medical din România.
