Pensionarii ar putea primi tichete de 300 de lei lunar, dar doar dacă renunță la un beneficiu important

0

Un nou proiect legislativ aflat în dezbatere în Parlamentul României în aprilie 2026 aduce în prim-plan o măsură care ar putea schimba modul în care sunt sprijiniți pensionarii. Inițiativa propune acordarea unor tichete lunare pentru alimente, în valoare de 300 de lei, destinate seniorilor din întreaga țară.

Măsura vine în contextul creșterii costului vieții și al presiunii tot mai mari asupra bugetelor gospodăriilor formate din persoane în vârstă. Autorii proiectului susțin că sprijinul direcționat către produse alimentare de bază ar putea avea un impact imediat și concret asupra nivelului de trai al beneficiarilor.

Conform propunerii legislative, fiecare pensionar eligibil ar urma să primească lunar tichete în valoare totală de 300 de lei. Acestea vor putea fi utilizate exclusiv pentru achiziția de alimente, în rețelele comerciale partenere, similar sistemului deja cunoscut al tichetelor de masă pentru angajați.

Valoarea unui tichet individual este stabilită la minimum 15,09 lei, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Sistemul ar urma să fie adaptat astfel încât să ofere flexibilitate, dar și control asupra modului în care sunt cheltuite fondurile.

Un aspect important prevăzut în proiect este termenul de valabilitate. Tichetele ar urma să expire în maximum 30 de zile de la emitere, ceea ce încurajează utilizarea rapidă și evitarea acumulării acestora pe termen lung.

În același timp, legislația propusă introduce reguli stricte privind utilizarea. Tichetele nu pot fi vândute, transferate sau schimbate în bani, iar achiziția de produse precum alcoolul sau tutunul este interzisă în mod explicit.

Cea mai discutată prevedere a proiectului este însă condiția impusă beneficiarilor. Pensionarii care optează pentru aceste tichete alimentare vor trebui să renunțe la gratuitatea transportului feroviar, un beneficiu de care mulți se bucură în prezent.

Această condiție este justificată de inițiatori ca o formă de echilibru bugetar. Practic, se oferă o alternativă: fie mobilitate gratuită, fie sprijin direct pentru cheltuielile zilnice, fiecare pensionar având posibilitatea de a alege varianta care îi este mai utilă.

Proiectul vizează un număr impresionant de beneficiari, estimat la peste 4,5 milioane de persoane. Sunt incluși pensionarii din sistemul public, cei din agricultură, dar și din alte categorii speciale, ceea ce ar face ca impactul măsurii să fie unul semnificativ la nivel național.

În ceea ce privește distribuirea tichetelor, procedura ar urma să fie simplificată. Nu va fi necesară depunerea de cereri sau dosare, iar acordarea se va face automat prin intermediul caselor de pensii, odată cu plata pensiei lunare.

Pentru a asigura accesul tuturor beneficiarilor, inclusiv al celor din mediul rural, se iau în calcul două variante de distribuție: carduri electronice și tichete pe suport de hârtie. Astfel, sistemul ar putea funcționa eficient indiferent de nivelul de digitalizare al zonei.

Susținătorii inițiativei consideră că direcționarea ajutorului către alimente este o soluție mai practică decât facilitățile de transport, mai ales pentru persoanele care nu călătoresc frecvent. În plus, măsura ar putea contribui la reducerea riscului de sărăcie în rândul seniorilor.

Criticii proiectului atrag însă atenția asupra faptului că eliminarea gratuității la transport ar putea afecta pensionarii activi, care se deplasează frecvent pentru tratamente medicale sau pentru a-și vizita familia.

În acest context, dezbaterea publică rămâne deschisă, iar opinia pensionarilor va conta în mod esențial. Alegerea între sprijin alimentar și mobilitate gratuită ridică întrebări importante despre prioritățile reale ale seniorilor din România.

Pentru moment, proiectul se află în faza de analiză parlamentară. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de ambele Camere, promulgat și publicat în Monitorul Oficial. Până atunci, rămâne de văzut dacă această propunere va deveni realitate sau va suferi modificări pe parcursul procesului legislativ.