Sistemul medical din România ar putea trece prin una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani, după ce ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat intenția de a introduce salarizarea medicilor în funcție de performanță. Noua propunere ar permite acordarea unor bonusuri de până la 100% din salariul de bază pentru cadrele medicale care înregistrează rezultate profesionale deosebite sau au un volum ridicat de muncă.
Planul face parte din viitoarea lege a salarizării și urmărește să reducă diferențele dintre medicii care au aceeași funcție, dar activități complet diferite. Oficialul susține că actualul sistem nu reflectă efortul real depus de personalul medical și că este nevoie de criterii clare prin care performanța să fie recompensată financiar.
În cadrul unei conferințe de presă organizate după preluarea interimatului la Ministerul Sănătății, Cseke Attila a declarat că există situații în care doi medici cu aceeași specializare și același grad profesional au venituri identice, deși unul dintre ei realizează mult mai multe intervenții și tratează un număr mai mare de pacienți.
Potrivit ministrului, noul mecanism ar putea aduce suplimente salariale între 30% și 100% din salariul de bază pentru medicii considerați performanți. Aceste venituri ar urma să fie acordate separat de sporurile deja existente și ar avea rolul de a motiva personalul medical să își crească activitatea și eficiența în spitale.
„Nu toți medicii produc aceleași rezultate și trebuie să existe posibilitatea unei diferențieri salariale”, a explicat ministrul interimar, subliniind că sistemul actual trebuie adaptat la realitatea din spitalele publice. În opinia sa, medicii care intervin în afara programului sau participă la cazuri complexe ar trebui să fie remunerați suplimentar.
Noua strategie de salarizare ar putea fi testată inițial într-un proiect-pilot care să includă mai multe unități medicale din țară. Autoritățile vor să analizeze impactul măsurii înainte ca aceasta să fie extinsă la nivel național. În același timp, Ministerul Sănătății încearcă să identifice criteriile exacte după care va fi evaluată performanța medicală.
Printre indicatorii analizați s-ar putea regăsi numărul intervențiilor realizate, complexitatea cazurilor tratate, timpul de răspuns pentru urgențe sau implicarea în activitatea spitalului. Oficialii susțin că sistemul trebuie să fie transparent și să evite eventualele abuzuri sau diferențe nejustificate între cadrele medicale.
Pe lângă schimbările legate de salarizare, Guvernul a aprobat și noul Plan Național de Paturi pentru perioada 2026-2028. Documentul propune reorganizarea capacității de spitalizare din România, în funcție de gradul real de ocupare al paturilor din spitale.
Datele prezentate de Ministerul Sănătății arată că gradul mediu de ocupare pentru paturile destinate bolnavilor acuți este de aproximativ 51%, în timp ce pentru secțiile de boli cronice nivelul ajunge la 60%. În aceste condiții, autoritățile consideră că actuala structură este supradimensionată și generează costuri ridicate pentru sistemul public de sănătate.
Cseke Attila a precizat că reducerea numărului de paturi nu înseamnă închiderea spitalelor, ci o reorganizare a resurselor medicale în funcție de nevoile reale ale pacienților. Accentul ar urma să fie mutat către spitalizarea de zi și serviciile din ambulatoriu, considerate mai eficiente și mai puțin costisitoare pentru stat.
Ministrul interimar susține că multe dintre cazurile tratate în prezent prin internare continuă ar putea fi rezolvate în regim de zi, fără ca pacientul să mai ocupe un pat în spital pentru perioade lungi. Autoritățile speră astfel să reducă presiunea financiară asupra sistemului medical și să optimizeze cheltuielile publice.
Totuși, mai multe reforme importante din sănătate rămân blocate din cauza statutului de guvern interimar. Cseke Attila a explicat că anumite proiecte legislative nu pot fi promovate în această perioadă, inclusiv Programul Național de Îngrijiri Paliative, care a fost returnat de Ministerul Justiției pe motiv că reprezintă o politică publică nouă.
Oficialul a avertizat că lipsa unui guvern cu puteri depline afectează implementarea unor măsuri considerate esențiale pentru modernizarea sistemului medical. În plus, mai multe investiții importante din sănătate se confruntă cu probleme de finanțare, iar gradul de absorbție al fondurilor din PNRR rămâne sub așteptări.
Conform datelor prezentate de ministru, absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru sectorul sănătății este de aproximativ 66%, în timp ce numeroase proiecte au ajuns în situația de a acumula facturi mari și întârzieri la plată.
În prezent, salariile din sistemul medical diferă semnificativ în funcție de funcție și experiență. Datele oficiale arată că un medic avea anul trecut un venit mediu net de aproximativ 8.400 de lei pe lună, în timp ce un medic rezident câștiga în jur de 6.000 de lei. În cazul asistenților medicali, salariul mediu net era de aproximativ 3.600 de lei lunar.
Propunerea privind salarizarea pe performanță deschide o nouă dezbatere despre modul în care ar trebui evaluată activitatea medicilor din România. În timp ce susținătorii măsurii consideră că aceasta ar putea stimula eficiența și implicarea personalului medical, criticii avertizează că lipsa unor criterii foarte clare ar putea genera tensiuni și diferențe majore între angajații din sistemul sanitar.
