Românii au început să primească primele facturi la gaze după eliminarea plafonării prețurilor, iar diferențele față de perioada anterioară devin deja vizibile în bugetele gospodăriilor. În multe cazuri, sumele de plată sunt mai mari, mai ales pentru consumatorii cu utilizare ridicată de energie, unde încălzirea reprezintă o cheltuială importantă.
Odată cu încetarea schemei de plafonare la 1 aprilie 2026, piața de gaze naturale din România a revenit la mecanismele libere de formare a prețurilor. Furnizorii au început să actualizeze ofertele comerciale, iar noile tarife reflectă atât costurile de achiziție, cât și evoluția generală a pieței energetice europene.
În perioada plafonării, prețul maxim pentru consumatorii casnici a fost menținut în jurul valorii de 0,31 lei/kWh. După eliminarea acestei măsuri, multe oferte de gaze naturale au depășit pragul de 0,40 lei/kWh, în funcție de furnizor, zonă și tipul contractului.
Această diferență se resimte direct în valoarea facturilor lunare. Chiar dacă variațiile nu sunt identice pentru toți consumatorii, tendința generală este de creștere a costurilor, în special în sezonul rece, când consumul de gaze pentru încălzire crește semnificativ.
Un exemplu simplu arată impactul schimbării: o gospodărie care consumă aproximativ 1.000 kWh pe lună plătea anterior în jur de 310 lei. În noile condiții de piață, aceeași factură poate ajunge la aproximativ 400 de lei sau chiar mai mult, în funcție de oferta aleasă și de structura tarifară.
În marile orașe, inclusiv în București, există în continuare oferte mai competitive, însă diferențele dintre furnizori sunt mai vizibile decât în anii precedenți. Acest lucru îi determină pe mulți consumatori să compare atent contractele de furnizare înainte de a lua o decizie.
Pe fondul acestor creșteri, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) analizează mai multe scenarii pentru a reduce impactul asupra populației. Discuțiile vizează atât măsuri fiscale, cât și posibile intervenții de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.
Una dintre variantele luate în calcul este reducerea cotei de TVA pentru gazele naturale destinate populației. Propunerea ar presupune scăderea taxei de la 21% la 11%, ceea ce ar putea diminua imediat valoarea finală a facturilor și ar compensa parțial creșterile de preț.
În paralel, consumatorii observă și o schimbare în modul de facturare. Gazele nu mai sunt exprimate doar în metri cubi, ci și în kWh sau MWh, în funcție de energia efectiv livrată. Această metodă reflectă mai corect puterea calorifică a gazului consumat.
Specialiștii explică faptul că această conversie este importantă deoarece gazele naturale nu au aceeași valoare energetică în toate zonele, iar facturarea pe bază de energie permite o evaluare mai precisă a consumului real.
Factura finală nu include doar costul efectiv al gazului, ci și tarifele de transport, distribuție, înmagazinare, precum și diverse taxe și accize. Toate aceste componente contribuie la suma totală pe care consumatorii o plătesc lunar.
În funcție de evoluția pieței internaționale și de condițiile de aprovizionare, prețurile la gaze naturale pot continua să fluctueze în următoarele luni. Schimbările depind atât de factori externi, cât și de deciziile autorităților privind reglementarea sectorului energetic.
Pentru consumatori, perioada actuală aduce o nevoie mai mare de atenție la alegerea ofertelor și la gestionarea consumului. Diferențele dintre furnizori și tipurile de contracte pot influența semnificativ valoarea finală a facturii lunare.
În concluzie, eliminarea plafonării la gaze marchează o schimbare importantă pe piața energiei din România, iar primele facturi confirmă deja o tendință de creștere a costurilor. Impactul va continua să fie resimțit în funcție de consum, ofertă și eventualele măsuri de sprijin adoptate la nivel guvernamental.
