Ministerul Transporturilor a lansat o nouă platformă online destinată sesizărilor din transportul feroviar, prin care pasagerii pot transmite rapid reclamații privind serviciile întâlnite în timpul călătoriilor cu trenul. Inițiativa este prezentată ca un instrument de monitorizare și îmbunătățire a calității serviciilor, însă specialiștii atrag atenția că digitalizarea nu poate înlocui investițiile necesare într-un sistem feroviar care se confruntă de ani de zile cu probleme structurale.
Noua platformă își propune să centralizeze sesizările venite din partea călătorilor și să ofere autorităților o imagine mai clară asupra dificultăților întâlnite în trafic. Întârzierile repetate, lipsa climatizării în sezonul cald, condițiile din vagoane, starea gărilor sau problemele de informare sunt doar câteva dintre aspectele pe care utilizatorii le vor putea semnala. Autoritățile susțin că aceste informații vor contribui la stabilirea priorităților și la creșterea responsabilității operatorilor feroviari.
Totuși, reprezentanți ai domeniului infrastructurii feroviare consideră că eficiența unei astfel de platforme depinde de capacitatea statului de a interveni concret asupra problemelor semnalate. În lipsa finanțării și a investițiilor consistente, multe dintre reclamațiile primite riscă să rămână fără o soluție imediată, chiar dacă vor fi înregistrate și analizate.
Directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, susține că dificultățile cu care se confruntă sistemul feroviar sunt cunoscute de mult timp. În opinia sa, autoritățile dețin deja suficiente informații despre starea infrastructurii, necesarul de material rulant și investițiile urgente care trebuie realizate. Din acest motiv, o platformă de reclamații poate contribui la o mai bună evidență a problemelor, însă nu poate înlocui programele de modernizare.
Expertul consideră că publicarea periodică a datelor rezultate din sesizările călătorilor ar putea aduce mai multă transparență și ar permite monitorizarea modului în care autoritățile răspund solicitărilor. În același timp, el avertizează că multe dintre nemulțumirile pasagerilor sunt legate de infrastructură și necesită investiții de sute de milioane sau chiar miliarde de euro, ceea ce face imposibilă rezolvarea lor prin simpla înregistrare a unei petiții.
Există însă și opinii care văd noul sistem ca pe un instrument util de management. Fostul președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară, Ștefan Roșeanu, apreciază că organizarea unui mecanism centralizat pentru colectarea reclamațiilor reprezintă un pas important, cu condiția ca sesizările să fie analizate rapid și să conducă la măsuri concrete. În viziunea sa, timpul de reacție al autorităților și calitatea răspunsurilor oferite vor face diferența dintre o platformă eficientă și una pur administrativă.
Roșeanu consideră că informațiile primite de la pasageri pot ajuta la evaluarea performanței operatorilor și la stabilirea investițiilor prioritare. El subliniază că scopul final trebuie să fie creșterea calității serviciilor și îmbunătățirea experienței călătorilor, nu doar colectarea unor statistici privind nemulțumirile existente.
Un alt aspect evidențiat de fostul șef al ARF este necesitatea ca platforma să includă toate companiile care operează transport feroviar de călători, indiferent dacă sunt de stat sau private. Probleme precum lipsa aerului condiționat, confortul redus sau dotările învechite pot apărea la mai mulți operatori, iar evaluarea trebuie să fie una unitară pentru întregul sistem feroviar.
Lansarea platformei vine într-un moment în care transportul feroviar din România continuă să se confrunte cu provocări importante. Datele oficiale arată că viteza medie de circulație a trenurilor de călători rămâne printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, situându-se la aproximativ 42 km/h. Restricțiile de viteză impuse pe numeroase tronsoane și infrastructura învechită influențează direct durata călătoriilor și gradul de punctualitate.
Rețeaua feroviară administrată la nivel național necesită lucrări ample de modernizare și întreținere, iar numeroase segmente de cale ferată funcționează cu limitări de viteză din motive de siguranță. În plus, o parte semnificativă a parcului de locomotive și vagoane este învechită, ceea ce afectează atât confortul pasagerilor, cât și fiabilitatea serviciilor oferite.
În sezonul estival, temperaturile ridicate accentuează aceste dificultăți. Unele garnituri circulă cu instalații de climatizare depășite sau insuficiente, iar în anumite situații sunt introduse restricții suplimentare de viteză pentru desfășurarea în condiții de siguranță a traficului feroviar. Aceste situații generează frecvent nemulțumiri din partea călătorilor și reprezintă unele dintre cele mai des întâlnite motive de reclamație.
Sisteme similare de transmitere a sesizărilor funcționează de mai mulți ani în state europene precum Germania, Franța sau Austria. Acolo, formularele online și aplicațiile dedicate sunt integrate într-un mecanism complex de evaluare a serviciilor, iar reclamațiile sunt analizate împreună cu indicatorii de performanță și procedurile privind acordarea compensațiilor pentru întârzieri. Diferența majoră este că aceste instrumente sunt susținute de investiții constante în infrastructură și în material rulant.
Inițiativa Ministerului Transporturilor a fost anunțată de ministrul Radu Miruță, care a explicat că a dorit să obțină o imagine directă asupra experienței călătorilor. Potrivit acestuia, informațiile colectate în primele săptămâni de funcționare a platformei vor fi analizate pentru identificarea celor mai frecvente probleme și pentru stabilirea măsurilor care pot fi aplicate în perioada următoare. Rămâne însă de văzut dacă noul instrument digital va deveni un mecanism eficient de îmbunătățire a serviciilor sau va reprezenta doar o evidență mai clară a dificultăților cu care transportul feroviar din România se confruntă de ani buni.
