Europa traversează una dintre cele mai dificile veri din ultimele decenii, după ce luna iunie 2026 a devenit cea mai călduroasă lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest. Datele publicate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), implementat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), confirmă că temperaturile au depășit toate recordurile anterioare, în timp ce meteorologii avertizează că un nou val de căldură extremă va afecta o mare parte a continentului în luna iulie.
Potrivit raportului Copernicus, temperatura medie în Europa de Vest a ajuns în iunie la 20,74 grade Celsius, cu 3,06 grade peste media perioadei 1991-2020. Acest nivel depășește precedentul record stabilit în iunie 2025 și confirmă tendința de încălzire accelerată observată în ultimii ani. Specialiștii subliniază că astfel de valori nu mai reprezintă episoade izolate, ci fac parte dintr-un model climatic tot mai evident.
Valurile de căldură au afectat în special vestul și centrul Europei în a doua parte a lunii iunie. În numeroase state europene au fost depășite recordurile zilnice de temperatură maximă, iar autoritățile au emis avertizări privind riscurile pentru sănătatea populației, infrastructură și agricultură. Temperaturile foarte ridicate au crescut consumul de energie, au afectat transportul și au amplificat presiunea asupra sistemelor medicale.
Samantha Burgess, lider strategic pentru climă în cadrul ECMWF, a declarat că luna iunie 2026 reprezintă încă o dovadă a schimbărilor climatice accelerate. Potrivit acesteia, atât temperaturile record înregistrate pe continent, cât și încălzirea continuă a oceanelor indică faptul că sistemul climatic acumulează constant energie, ceea ce favorizează apariția unor valuri de căldură tot mai intense și a unor fenomene meteorologice extreme cu impact asupra comunităților și ecosistemelor.
Și oceanele au atins valori fără precedent. Temperatura medie a apelor extra-polare, între latitudinile 60°S și 60°N, a fost de 20,86 grade Celsius în iunie 2026, stabilind un nou record pentru această perioadă a anului. Specialiștii explică faptul că dezvoltarea rapidă a fenomenului El Niño în Oceanul Pacific contribuie la menținerea temperaturilor ridicate la nivel global și ar putea influența evoluția vremii și în lunile următoare.
Căldura excesivă, combinată cu lipsa precipitațiilor, a accentuat seceta în numeroase regiuni din Europa. Peninsula Iberică și sudul Franței se confruntă cu un risc foarte ridicat de incendii de vegetație, în timp ce solurile deja afectate de deficitul de apă favorizează extinderea fenomenului de secetă spre centrul și estul continentului. În același timp, alte regiuni europene au experimentat un contrast puternic, cu precipitații abundente și inundații locale.
În Islanda, Irlanda, nordul Marii Britanii și unele zone din Scandinavia, ploile peste media normală au provocat acumulări importante de apă și inundații punctuale. Acest contrast evidențiază variabilitatea extremă a vremii, un fenomen observat tot mai frecvent în contextul schimbărilor climatice și al încălzirii globale.
Raportul Copernicus arată și modificări importante în regiunile polare. În Arctica, suprafața medie acoperită de gheață marină a fost cu aproximativ 5% sub media obișnuită pentru luna iunie, cele mai importante reduceri fiind observate în Marea Barents și în apropierea arhipelagului Franz Josef. În Antarctica, extinderea gheții marine s-a situat cu aproximativ 8% sub media perioadei de referință, confirmând tendința de diminuare observată în ultimii ani.
La nivel global, iunie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună iunie înregistrată de la începutul măsurătorilor moderne. Temperatura medie a aerului la suprafața planetei a fost de 16,54 grade Celsius, cu 0,56 grade peste media perioadei 1991-2020 și cu aproximativ 1,39 grade peste nivelul estimat pentru perioada preindustrială. Aceste date confirmă că încălzirea globală continuă să influențeze clima pe toate continentele.
Meteorologii avertizează că Europa intră acum într-un nou episod de caniculă severă. Un puternic dom de căldură s-a format deasupra Europei de Vest și Sud-Vest, blocând masele de aer foarte cald provenite din nordul Africii. Acest fenomen favorizează acumularea căldurii și împiedică pătrunderea aerului mai rece din Atlantic, ceea ce determină temperaturi excepțional de ridicate pentru începutul lunii iulie.
Conform prognozelor meteorologice, între 7 și 10 iulie cele mai afectate vor fi Spania, Portugalia și Franța, unde temperaturile maxime vor oscila între 41 și 43 de grade Celsius. Ulterior, între 10 și 14 iulie, masa de aer fierbinte este așteptată să avanseze către Regatul Unit, Benelux, Germania, nordul Italiei, zona Alpilor și Balcani. În anumite regiuni din Franța, valorile termice ar putea ajunge local până la 45 de grade Celsius dacă intensitatea domului de căldură se va menține.
Specialiștii atrag atenția că riscurile nu se limitează doar la temperaturile extreme. În momentul în care aerul rece din Atlantic va intra în contact cu masa de aer foarte cald, pot apărea furtuni violente, însoțite de grindină de mari dimensiuni, rafale puternice de vânt, ploi torențiale și inundații rapide. În anumite condiții atmosferice, nu este exclusă nici apariția unor tornade izolate, motiv pentru care populația este sfătuită să urmărească permanent avertizările meteorologice emise de autorități.
Contextul climatic face ca acest al doilea val de căldură să fie și mai periculos. După canicula din luna iunie, solurile sunt deja foarte uscate în multe regiuni, vegetația este afectată de lipsa umidității, iar suprafețele urbane din beton și asfalt au acumulat cantități importante de căldură. Modelele meteorologice indică faptul că în cele mai afectate zone temperaturile vor fi cu 12 până la 16 grade peste valorile normale ale lunii iulie, ceea ce crește riscul de probleme de sănătate, incendii de vegetație și fenomene meteo extreme în mai multe state europene.
