Românii continuă să resimtă efectele valului de scumpiri și ale incertitudinii economice, însă comportamentul de consum începe să se schimbe. Deși presiunea financiară rămâne ridicată, iar îngrijorările legate de costul vieții sunt tot mai accentuate, un nou studiu arată că populația pare să intre într-o etapă de adaptare. În mod surprinzător, tot mai mulți consumatori analizează posibilitatea unor achiziții importante, chiar dacă își gestionează cu atenție bugetul.
Datele celui mai recent studiu realizat de iSense Solutions indică o creștere a nivelului general de stres al consumatorilor. Consumer Stress Score (CSS), indicator care măsoară presiunea resimțită de populație din mai multe perspective, a urcat de la 63,3 puncte în primul trimestru al anului 2026 la 65 de puncte în trimestrul al doilea. Evoluția reflectă faptul că provocările economice și sociale continuă să influențeze deciziile de zi cu zi ale românilor.
Cea mai mare sursă de îngrijorare rămâne situația financiară. Potrivit cercetării, 91% dintre respondenți afirmă că sunt preocupați de creșterea prețurilor și de evoluția economiei, comparativ cu 87% la începutul anului. Costurile mai mari pentru alimente, utilități și alte cheltuieli curente determină gospodăriile să fie mai prudente în administrarea veniturilor și să își prioritizeze strict necesitățile.
Pe lângă presiunea financiară, au crescut și preocupările legate de sănătate și siguranță. Dacă în primul trimestru 81% dintre participanți spuneau că sunt îngrijorați de sănătatea lor și a familiei, în trimestrul al doilea procentul a ajuns la 86%. În același timp, 80% declară că sunt preocupați de siguranța personală și a celor apropiați, față de 75% în perioada anterioară. Evoluția este pusă pe seama informațiilor privind riscurile sanitare și a tensiunilor generate de contextul geopolitic din regiune.
Nivelul de încredere în instituțiile publice rămâne, de asemenea, redus. Studiul arată că procentul persoanelor care spun că nu au încredere în autoritățile politice și administrative a crescut de la 58% la 61%. Lipsa predictibilității și incertitudinile economice contribuie la această percepție, influențând inclusiv modul în care oamenii își planifică investițiile și cheltuielile.
Cu toate acestea, rezultatele cercetării scot în evidență un aspect neașteptat. Deși nivelul general de stres este mai ridicat, românii declară că se simt mai puțin nervoși decât la începutul anului. Procentul celor care afirmă că resimt frecvent nervozitate a scăzut de la 27% în primul trimestru la 23% în trimestrul al doilea, semn că mulți consumatori încep să se obișnuiască cu noua realitate economică.
Specialiștii consideră că această schimbare indică o etapă de adaptare. După perioada inițială de șoc provocată de scumpiri și de incertitudinile economice, populația începe să își reorganizeze prioritățile și să își ajusteze comportamentul de consum. Chiar dacă dificultățile persistă, oamenii par să ia decizii mai calculate și să privească mai atent oportunitățile de cumpărare.
Prudența rămâne însă regula în gestionarea bugetului. Aproximativ 67% dintre respondenți spun că au cumpărat cantități mai mici de produse în ultimele trei luni pentru a reduce cheltuielile. În plus, 78% declară că au ieșit mai rar în oraș, preferând să economisească bani și să limiteze cheltuielile considerate neesențiale.
Obiceiul de a căuta promoții și reduceri continuă să fie foarte răspândit. Opt din zece români urmăresc ofertele disponibile în aplicațiile retailerilor și compară mai atent prețurile înainte de a face cumpărături. În același timp, tot mai mulți consumatori aleg produse și branduri mai accesibile pentru a-și menține cheltuielile sub control, fără a renunța complet la produsele de care au nevoie.
Tendința se reflectă și în preferințele pentru mărcile cumpărate. În trimestrul al doilea din 2026, 55% dintre consumatorii din mediul urban afirmă că au optat pentru variante mai ieftine decât în trecut. În schimb, interesul pentru brandurile premium continuă să scadă. Dacă în 2025 aproximativ 26% dintre respondenți spuneau că aleg produse din segmentul superior de preț, procentul a coborât la 23% în primul trimestru din 2026 și la doar 18% în trimestrul al doilea.
În paralel cu această disciplină financiară, apar și semnale că românii încep să privească din nou spre investiții în locuință și bunuri de valoare. Aproximativ 35% dintre participanți spun că este probabil sau foarte probabil să investească în renovări în următoarele trei luni, în creștere față de 30% la începutul anului. Interesul pentru mobilier și decorațiuni a urcat, de asemenea, de la 26% la 30%, sugerând că mulți consumatori își reiau planurile amânate anterior.
Cea mai importantă evoluție este însă în categoria bunurilor de folosință îndelungată. Potrivit studiului, 24% dintre respondenți intenționează să facă astfel de achiziții în perioada următoare, comparativ cu doar 18% în primul trimestru din 2026. Deși procentul nu indică o revenire spectaculoasă a consumului, el arată că încrederea începe să se stabilizeze, iar unele gospodării sunt dispuse să investească atunci când consideră că momentul este favorabil.
Rezultatele cercetării sugerează că românii traversează o perioadă de echilibru între prudență și adaptare. Pe de o parte, continuă să reducă cheltuielile, să urmărească reducerile și să aleagă produse mai accesibile. Pe de altă parte, intențiile de cumpărare pentru investiții importante cresc treptat, semn că populația începe să privească dincolo de presiunile imediate generate de inflație și de scumpiri.
Studiul iSense Solutions a fost realizat online pe un eșantion de 500 de respondenți reprezentativi pentru populația urbană din România, cu vârste între 18 și 65 de ani. Cercetarea măsoară nivelul de stres al consumatorilor din perspectiva componentelor financiare, psihologice, politice, tehnologice și a preocupărilor privind sănătatea și siguranța. Datele au fost colectate în februarie și mai 2026, iar marja de eroare declarată este de ±4,2%, la un nivel de încredere de 95%.
