Tot mai mulți români se întreabă dacă economiile sunt mai bine protejate în locuință decât într-un cont bancar, pe fondul creșterii numărului de fraude informatice și al dezvoltării rapide a inteligenței artificiale. Mesajele despre atacuri cibernetice și tentativele de înșelăciune tot mai sofisticate au alimentat îngrijorarea, însă autoritățile financiare transmit că retragerea banilor din bănci nu reprezintă o soluție sigură.
Banca Națională a României (BNR) atrage atenția că sistemul bancar rămâne stabil, iar păstrarea unor sume mari de bani în locuință poate expune economiile unor riscuri importante. Instituția subliniază că avertismentele recente privind utilizarea inteligenței artificiale în atacurile cibernetice trebuie privite ca măsuri preventive și nu ca un semnal al unei probleme în sistemul financiar.
Discuțiile au pornit după o analiză realizată de Comitetul European pentru Risc Sistemic, care evidențiază faptul că tehnologiile bazate pe inteligență artificială pot fi folosite de infractori pentru a crea atacuri informatice mai complexe și mai greu de detectat. Raportul recomandă vigilență și consolidarea măsurilor de securitate, fără a sugera că populația ar trebui să își retragă economiile din bănci.
În acest context, reprezentanții BNR au transmis că numerarul și serviciile bancare digitale trebuie folosite în mod complementar. Existența unei sume rezonabile în numerar poate fi utilă în situații excepționale, însă păstrarea întregii economii acasă nu oferă o protecție mai mare.
Potrivit instituției, deținerea unor sume importante în afara sistemului bancar vine cu riscuri evidente. Banii pot fi furați în cazul unui furt din locuință, pot fi distruși în urma unui incendiu, a unei inundații sau a altor incidente neprevăzute și pot fi pierduți fără posibilitatea recuperării.
BNR reamintește și că depozitele bancare eligibile beneficiază de garanție în limita echivalentului a 100.000 de euro pentru fiecare deponent și pentru fiecare bancă. Acest mecanism oferă un nivel suplimentar de protecție pentru economiile populației și contribuie la încrederea în sistemul financiar.
În paralel, specialiștii avertizează că adevăratul risc pentru economiile românilor îl reprezintă metodele moderne de fraudă. Escrocii folosesc inteligența artificială pentru a crea mesaje, apeluri și materiale audio care pot părea autentice și care sunt concepute pentru a convinge victimele să trimită bani sau să ofere date bancare.
Una dintre cele mai întâlnite metode este cea în care persoana primește un mesaj pe WhatsApp sau prin SMS de la cineva care pretinde că este un membru al familiei și susține că și-a schimbat numărul de telefon. După câteva mesaje, urmează solicitarea unei sume de bani, invocând o urgență sau o problemă personală.
O altă schemă frecvent întâlnită implică apeluri telefonice prin care victimele sunt convinse să investească în proiecte aparent sigure sau în companii cunoscute. În realitate, platformele prezentate sunt false, iar banii transferați ajung direct în conturile infractorilor.
De asemenea, există situații în care escrocii se prezintă drept angajați ai unei bănci, ai Poliției sau chiar ai unor instituții publice. Sub pretextul că există tranzacții suspecte sau probleme de securitate, aceștia încearcă să obțină coduri de autentificare, date de acces la conturi sau să convingă victima să efectueze un transfer urgent.
O metodă care a atras atenția în ultima perioadă este clonarea vocii cu ajutorul inteligenței artificiale. Folosind înregistrări disponibile online sau pe rețelele sociale, infractorii pot genera apeluri în care vocea seamănă foarte mult cu cea a unui copil, nepot sau alt membru al familiei. Sub pretextul unui accident, al unei probleme medicale sau al unei alte urgențe, victimele sunt presate să trimită bani cât mai rapid.
Experții în securitate cibernetică recomandă verificarea oricărei solicitări financiare înainte de efectuarea unui transfer. Un apel direct către persoana în cauză, folosind numărul cunoscut anterior, poate confirma rapid dacă este vorba despre o situație reală sau despre o tentativă de fraudă. Totodată, instituțiile bancare nu solicită niciodată telefonic parole, coduri de autentificare sau aprobarea unor transferuri către alte conturi pentru „protejarea banilor”.
BNR subliniază că deciziile luate din panică pot avea consecințe nedorite. Retragerea tuturor economiilor din sistemul bancar nu elimină riscurile, ci le poate înlocui cu altele la fel de importante. În schimb, informarea din surse oficiale, atenția la tentativele de fraudă și verificarea atentă a oricărei solicitări de plată reprezintă cele mai eficiente măsuri pentru protejarea economiilor și evitarea înșelătoriilor din mediul digital.
