Tot mai mulți români își verifică situația înainte de pensionare și descoperă că au perioade în care nu au acumulat suficient stagiu de cotizare. Pentru cei care nu ajung la pragul minim necesar pentru pensia pentru limită de vârstă, există posibilitatea completării retroactive a unor perioade neasigurate. În 2026, această variantă poate fi importantă pentru persoanele cărora le lipsesc câteva luni sau mai mulți ani până la îndeplinirea condițiilor.
Pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă trebuie îndeplinite, în principal, două condiții: atingerea vârstei standard de pensionare și realizarea stagiului minim de cotizare. În sistemul public de pensii, stagiul minim este de 15 ani. Persoanele care nu au acumulat această perioadă pot analiza posibilitatea de a plăti contribuții pentru anumite intervale în care nu au fost asigurate.
Procedura se realizează prin intermediul casei teritoriale de pensii, în baza unui contract de asigurare socială. Nu este vorba despre cumpărarea propriu-zisă a unor „ani de muncă”, ci despre achitarea contribuției de asigurări sociale pentru perioade în care persoana nu a fost asigurată în sistemul public. Perioadele eligibile trebuie însă să respecte condițiile stabilite de legislație.
Un criteriu important îl reprezintă statutul solicitantului. Persoana care dorește să beneficieze de această facilitate nu trebuie să aibă calitatea de pensionar la momentul încheierii contractului. De asemenea, perioada pentru care se face plata nu trebuie să fie una pentru care contribuțiile au fost deja achitate. Casa de Pensii verifică situația din evidențele sale înainte de finalizarea procedurii.
În 2026, costul pentru completarea stagiului de cotizare este legat de salariul minim brut utilizat la stabilirea bazei de calcul. Pentru un salariu minim brut de 4.325 de lei, contribuția de asigurări sociale calculată la cota de 25% ajunge la 1.081,25 lei pentru o lună. Astfel, o persoană care dorește să acopere 12 luni trebuie să ia în calcul o sumă de aproximativ 12.975 de lei.
Costul total crește proporțional cu perioada pentru care sunt plătite contribuțiile. Un an poate ajunge, așadar, la aproape 13.000 de lei, în timp ce pentru mai mulți ani suma poate deveni considerabilă. Tocmai de aceea, înainte de semnarea contractului, este importantă o verificare exactă a perioadelor lipsă și a valorii care trebuie achitate.
Legislația stabilește și o limită pentru perioada care poate fi completată prin această procedură. În situațiile prevăzute de mecanismul de asigurare retroactivă, pot fi acoperite cel mult șase ani de perioade anterioare în care solicitantul nu a avut calitatea de asigurat. Nu orice perioadă din trecut poate fi însă inclusă automat, motiv pentru care verificarea la casa de pensii este esențială.
Pentru o persoană căreia îi lipsesc doar câteva luni pentru atingerea celor 15 ani de stagiu minim, plata contribuțiilor poate avea o importanță majoră. În acest caz, suma achitată poate permite îndeplinirea condiției de cotizare și, implicit, deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, dacă este îndeplinită și condiția referitoare la vârstă.
Situația este diferită pentru cei care au deja stagiul minim și urmăresc doar creșterea cuantumului pensiei. Cumpărarea unor perioade suplimentare poate contribui la calculul pensiei, însă beneficiul financiar trebuie comparat cu suma investită. Nu în toate cazurile recuperarea banilor plătiți este rapidă, astfel că decizia trebuie luată în funcție de situația individuală.
Un exemplu este cel al unei persoane care are deja 35 de ani de cotizare și analizează plata pentru încă un an. Potrivit regulilor actuale de calcul, perioada suplimentară poate aduce un punctaj de stabilitate, ceea ce poate însemna o creștere a pensiei lunare. Valoarea efectivă a majorării depinde însă de regulile de calcul aplicabile la momentul stabilirii dreptului și de situația concretă a pensionarului.
De aceea, nu există un răspuns universal la întrebarea dacă „merită” cumpărarea vechimii pentru pensie. Pentru cineva aflat la câteva luni de pragul minim, avantajul poate fi foarte important. Pentru o persoană care are deja un stagiu consistent și urmărește o creștere relativ redusă a pensiei, investiția trebuie analizată mai atent.
Primul pas pentru cei interesați este verificarea stagiului de cotizare. Persoana poate solicita informații de la casa teritorială de pensii pentru a afla perioadele înregistrate și eventualele intervale care nu sunt acoperite. Această verificare este importantă deoarece poate preveni plata unor contribuții pentru perioade care sunt deja recunoscute în evidențele instituției.
Există mai multe motive pentru care pot apărea perioade fără contribuții în istoricul unei persoane. Șomajul, perioadele în care activitatea profesională nu a fost desfășurată cu forme legale sau anumite întreruperi ale activității pot conduce la lipsuri în stagiul de cotizare. În apropierea pensionării, aceste perioade pot deveni importante atunci când se verifică îndeplinirea condițiilor legale.
Înainte de a plăti sume importante, este recomandată o analiză a raportului dintre cost și beneficiu. Pentru cineva care are nevoie de vechime pentru a atinge stagiul minim de 15 ani, plata poate fi esențială pentru dobândirea dreptului la pensie. În schimb, pentru cei care depășesc deja acest prag, decizia trebuie raportată la majorarea estimată a pensiei și la perioada necesară pentru recuperarea investiției.
Cumpărarea vechimii în 2026 poate fi, prin urmare, o soluție utilă, dar nu trebuie privită ca o procedură automată sau avantajoasă în orice situație. Fiecare solicitant trebuie să verifice exact perioadele lipsă, eligibilitatea acestora, costul contribuțiilor și impactul asupra pensiei viitoare. O discuție cu reprezentanții casei de pensii, înainte de semnarea contractului, poate clarifica toate aceste aspecte și poate ajuta la luarea unei decizii corecte.
