Președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, a oferit noi explicații după întâlnirea avută cu Ilie Bolojan. Șefa CCR susține că discuția cu premierul interimar nu a vizat dosarele aflate pe rolul Curții, ci o problemă administrativă legată de spațiile de care instituția are nevoie pentru desfășurarea activității.
Simina Tănăsescu a explicat că întâlnirea a avut loc vineri, la scurt timp după o ședință de Guvern în care fusese aprobată o hotărâre privind repartizarea unor spații suplimentare. Potrivit declarațiilor sale, discuția a fost una strict administrativă și nu a avut ca subiect cauze aflate în analiza judecătorilor constituționali.
Președinta CCR a precizat că instituția avea nevoie de spații suplimentare pentru activitatea administrativă. În acest context, ea a transmis o solicitare către Secretariatul General al Guvernului pentru a afla dacă ar putea fi puse la dispoziție anumite încăperi dintr-o clădire aflată în administrarea statului.
„Am adresat o întrebare” pentru a vedea dacă pot fi alocate una sau două încăperi pentru Curtea Constituțională, a explicat Simina Tănăsescu. Ea a subliniat că unele aspecte administrative pot fi rezolvate prin corespondență sau telefonic, însă stabilirea concretă a spațiilor presupune discuții directe.
Șefa CCR a mai spus că nu a solicitat personal o întâlnire cu Ilie Bolojan. Potrivit explicațiilor sale, întrebarea a fost transmisă către Secretariatul General al Guvernului, iar o discuție față în față a devenit necesară pentru clarificarea modului în care ar fi putut fi soluționată problema spațiilor.
Faptul că întâlnirea nu a fost anunțată în prealabil a alimentat însă controversele apărute în spațiul public. Simina Tănăsescu a explicat că totul s-a întâmplat într-un interval foarte scurt după ședința de Guvern, astfel că nu ar fi existat timpul necesar pentru o comunicare publică înaintea întâlnirii.
În același context, președinta Curții Constituționale a respins ideea că ar fi discutat cu premierul despre dosare aflate în analiza instituției. Ea a transmis că întâlnirea nu a avut legătură cu activitatea jurisdicțională a CCR și că discuțiile au fost legate de aspecte administrative.
Un alt subiect important a fost posibilitatea unei eventuale demisii de la conducerea Curții Constituționale. Simina Tănăsescu a declarat că nu a luat niciodată în calcul să demisioneze din funcția de președinte al CCR, în pofida controverselor și criticilor apărute după întâlnirea cu Ilie Bolojan.
Și Ilie Bolojan a comentat public întâlnirea. Premierul interimar a susținut că situația a fost prezentată într-o manieră exagerată și că simplul fapt că un demnitar se întâlnește cu reprezentanți ai unor instituții nu înseamnă că discută sau influențează dosarele aflate în lucru.
Bolojan a oferit și un exemplu din perioada în care conducea Consiliul Județean Bihor. El a amintit că a avut întâlniri cu reprezentanți ai Parchetului pentru identificarea unei soluții privind un sediu, însă astfel de discuții administrative nu au însemnat intervenții asupra cauzelor sau dosarelor aflate în lucru.
Între timp, situația a generat și noi informații privind dosarul referitor la Legea integrității. Potrivit unor surse citate în presa centrală, Simina Tănăsescu nu ar mai fi judecătorul raportor în acest caz, iar această responsabilitate ar fi fost preluată de judecătorul constituțional Csaba Asztalos.
Schimbarea a apărut în contextul criticilor publice legate de întâlnirea dintre președinta CCR și Ilie Bolojan. Subiectul a atras reacții din partea mai multor actori din sistemul judiciar și politic, în condițiile în care Curtea Constituțională urma să analizeze sesizări privind modificările aduse legislației din domeniul integrității.
Legea integrității a fost contestată inclusiv de președintele Nicușor Dan, precum și de parlamentari USR și PNL. În sesizările formulate au fost invocate posibile probleme de constituționalitate, inclusiv în legătură cu anumite amendamente adoptate în procesul legislativ.
În acest moment, Simina Tănăsescu își menține poziția potrivit căreia întâlnirea cu Ilie Bolojan a avut un caracter administrativ și nu a vizat dosarele CCR. Declarațiile celor doi oficiali încearcă să clarifice circumstanțele întâlnirii, însă subiectul rămâne unul urmărit atent în contextul dezbaterilor despre independența și activitatea Curții Constituționale.
