Românii care se apropie de pensionare și au avut venituri apropiate de salariul minim pe economie vor să știe, în mod firesc, la ce pensie se pot aștepta după o carieră de câteva decenii. În 2026, valoarea pensiei nu poate fi stabilită însă doar în funcție de ultimul salariu încasat. Calculul ține cont de contribuțiile și veniturile înregistrate pe parcursul întregii perioade de activitate.
Un exemplu cu 30 de ani de vechime contributivă poate explica mai ușor modul în care funcționează sistemul actual de pensii. Este vorba despre o simulare orientativă, nu despre o sumă garantată. Pensia stabilită de casa teritorială de pensii poate fi diferită, în funcție de veniturile declarate, perioadele lucrate și documentele existente în dosarul persoanei.
În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei. Totodată, salariul minim brut pe economie ajunge la 4.325 de lei începând cu 1 iulie. Aceste valori sunt importante pentru contextul actual, însă salariul minim din prezent nu poate fi aplicat retroactiv pentru toți anii de muncă ai unei persoane.
Cum se calculează pensia în 2026 este una dintre întrebările frecvente ale viitorilor pensionari. În linii mari, pentru perioadele contributive se urmărește raportul dintre venitul pentru care s-au plătit contribuțiile și câștigul salarial mediu brut utilizat în calcul. Astfel se formează punctajul obținut de salariat în fiecare perioadă.
Punctajele lunare sunt adunate și stau la baza stabilirii punctajului anual. Pe parcursul unei cariere de 30 de ani, diferențele dintre salariul minim și câștigul salarial mediu pot influența semnificativ punctajul total. Din acest motiv, două persoane cu aceeași vechime pot ajunge la pensii diferite.
Un alt element important este reprezentat de punctele de stabilitate. Acestea sunt acordate pentru perioadele de contribuție care depășesc anumite praguri de vechime. În cazul unei persoane care are exact 30 de ani de contribuții, există cinci ani care depășesc pragul de 25 de ani și care pot intra în calculul acestor puncte.
Pentru perioada cuprinsă între 25 și 30 de ani, exemplul utilizat presupune acordarea a 0,50 puncte de stabilitate pentru fiecare an. Prin urmare, pentru cei cinci ani suplimentari rezultă 2,50 puncte de stabilitate. Aceste puncte se adaugă celor acumulate în urma activității profesionale.
La o valoare a punctului de referință de 81 de lei, cele 2,50 puncte de stabilitate ar avea o valoare de 202,50 lei. Este important de subliniat că această sumă reprezintă doar componenta aferentă punctelor de stabilitate și nu constituie pensia finală.
Pentru a vedea cum funcționează mecanismul, putem lua o situație pur ipotetică. Presupunem că persoana a acumulat aproximativ 15 puncte din activitatea contributivă. La acestea se adaugă cele 2,50 puncte de stabilitate, ceea ce înseamnă un total de 17,50 puncte.
Aplicând valoarea de 81 de lei pentru punctul de referință, rezultatul ar fi 17,50 × 81 = 1.417,50 lei. În această simulare matematică, pensia rezultată ar fi de aproximativ 1.418 lei. Suma trebuie privită strict ca exemplu, deoarece nu există o valoare unică pentru toți românii care au lucrat 30 de ani pe salariul minim.
În practică, situația poate fi diferită. Salariul minim a crescut în mod repetat de-a lungul anilor, iar raportul dintre acesta și salariul mediu brut s-a modificat. Prin urmare, punctajul acumulat într-un anumit an nu este neapărat identic cu cel obținut într-o altă perioadă, chiar dacă persoana a fost remunerată la nivelul salariului minim.
Contează și perioadele în care venitul a fost mai mare decât salariul minim. Dacă un angajat a avut, de exemplu, mai mulți ani cu un salariu superior, punctajul corespunzător acelor intervale poate crește punctajul total și, implicit, valoarea pensiei stabilite la pensionare.
Pentru persoanele cu venituri foarte mici există și indemnizația socială pentru pensionari, acordată în condițiile prevăzute de legislație. Aceasta poate completa venitul unui pensionar atunci când pensia stabilită se află sub nivelul legal aplicabil. Într-un exemplu în care pragul este de 1.281 de lei, o pensie de 1.100 de lei ar însemna o diferență de 181 de lei, iar una de 1.250 de lei ar avea o diferență de 31 de lei, dacă persoana îndeplinește condițiile pentru acordarea indemnizației.
Un calcul exact al pensiei după 30 de ani de muncă necesită însă analiza întregului istoric profesional. Sunt importante perioadele pentru care s-au achitat contribuții, veniturile declarate și documentele care pot demonstra anumite venituri sau perioade de activitate. Pentru intervalele anterioare datei de 1 aprilie 2001 există, de asemenea, reguli specifice privind documentele care pot fi luate în considerare.
Astfel, un român care a lucrat 30 de ani pe salariul minim nu își poate estima pensia printr-o simplă înmulțire a vechimii cu o sumă fixă. Punctajul acumulat în fiecare etapă a carierei și punctele de stabilitate sunt elemente importante în stabilirea drepturilor de pensie. Exemplul de 1.417,50 lei este doar o simulare bazată pe ipotezele prezentate și nu reprezintă pensia garantată pentru toate persoanele cu 30 de ani de contribuții.
