O decizie importantă a fost pronunțată la nivelul Uniunii Europene în disputa dintre Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, și Curtea de Conturi Europeană. Tribunalul Uniunii Europene a anulat refuzul instituției de a permite audierea unor membri ai propriului personal într-o anchetă penală derulată de procurorii europeni.
Hotărârea Tribunalului UE vine după un conflict instituțional care s-a întins pe o perioadă de mai bine de un an. Decizia clarifică, totodată, modul în care instituțiile europene trebuie să colaboreze atunci când Parchetul European solicită acces la informații, documente sau persoane care pot avea legătură cu o investigație.
Laura Codruța Kovesi a calificat verdictul drept o „hotărâre de referință”. Șefa EPPO a transmis că anchetele procurorilor europeni urmăresc protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și trebuie să se desfășoare fără intervenții care să limiteze colectarea probelor.
Originea dosarului se află la sfârșitul anului 2022, când Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a întocmit un raport care a stat la baza unei investigații demarate ulterior de EPPO. Cercetările au vizat persoane care își desfășurau activitatea în cadrul Curții de Conturi Europene.
Pentru desfășurarea anchetei, procurorii europeni au solicitat mai multe măsuri. Printre acestea s-au numărat audierea unor angajați ai instituției în calitate de martori, accesul la anumite arhive electronice și ridicarea imunității persoanelor vizate de investigație.
Curtea de Conturi Europeană nu a acceptat solicitările formulate de EPPO. Refuzurile au continuat, iar ultima decizie contestată de Parchetul European a fost adoptată în decembrie 2024. Situația a dus, în cele din urmă, la sesizarea instanței europene.
Acțiunea EPPO împotriva poziției Curții de Conturi a fost introdusă în aprilie 2025. În urma analizării cazului, Tribunalul Uniunii Europene a stabilit că argumentele prezentate pentru limitarea accesului procurorilor la informațiile solicitate nu au fost suficiente pentru a justifica un asemenea refuz.
Instanța europeană a analizat inclusiv argumentul referitor la protejarea intereselor Uniunii. Potrivit concluziei Tribunalului, un astfel de motiv poate justifica anumite restricții doar în situații în care sunt afectate interese de o importanță deosebită pentru funcționarea Uniunii Europene.
În cazul analizat, Curtea de Conturi Europeană nu a demonstrat existența unor asemenea circumstanțe care să permită blocarea solicitărilor venite din partea Parchetului European. Prin urmare, refuzul instituției a fost anulat de Tribunalul UE.
Decizia are o importanță deosebită pentru activitatea EPPO și pentru modul în care sunt desfășurate anchetele privind posibile infracțiuni care afectează bugetul european. Procurorii europeni trebuie să aibă posibilitatea de a strânge probe relevante și să analizeze toate elementele disponibile într-un dosar.
Un alt principiu important subliniat în acest context este necesitatea ca anchetatorii să poată colecta probe atât în favoarea, cât și în defavoarea persoanelor investigate. Astfel, scopul unei anchete penale nu este doar identificarea unor eventuale nereguli, ci și stabilirea obiectivă a situației de fapt.
Laura Codruța Kovesi a atras atenția și asupra regulilor privind imunitatea și confidențialitatea în cadrul instituțiilor europene. Aceste mecanisme au rolul de a proteja buna desfășurare a activității instituțiilor UE, însă nu ar trebui folosite pentru a împiedica desfășurarea unei anchete penale atunci când există solicitări legale din partea EPPO.
Hotărârea Tribunalului UE transmite astfel un mesaj important privind cooperarea dintre instituțiile europene. În situațiile în care sunt investigate posibile infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, accesul la probe și informații poate fi esențial pentru stabilirea adevărului.
Pentru Parchetul European, decizia reprezintă un precedent relevant în ceea ce privește independența anchetelor. EPPO are competența de a investiga și, după caz, de a urmări penal fapte care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, iar eficiența activității sale depinde și de cooperarea celorlalte instituții comunitare.
Prin această hotărâre, Tribunalul Uniunii Europene oferă o clarificare importantă asupra raportului dintre EPPO și instituțiile europene. Decizia arată că mecanismele interne de protecție ale unei instituții nu pot fi invocate automat pentru a împiedica accesul procurorilor la informațiile necesare unei anchete. Cazul poate deveni, astfel, un reper pentru viitoarele investigații desfășurate de Parchetul European.
