Meditațiile private ar trebui să fie fiscalizate, însă amploarea acestui fenomen ridică și o altă întrebare importantă despre sistemul de învățământ din România. Sorin Costreie, ministrul Educației, consideră că numărul mare de elevi care apelează la pregătirea suplimentară în afara orelor de curs arată că școala nu reușește întotdeauna să răspundă nevoilor copiilor. Oficialul susține că elevii ar trebui să poată recupera materia și să primească sprijinul necesar chiar în cadrul sistemului public de educație.
Declarațiile au fost făcute în cadrul interviului „În Fața Ta”, unde ministrul a vorbit despre meditațiile elevilor, nevoia de sprijin individualizat și problemele cu care se confruntă școala românească. În opinia sa, pregătirea suplimentară ar trebui să reprezinte mai degrabă o soluție pentru situații particulare, nu o necesitate pentru un număr foarte mare de copii.
Sorin Costreie a explicat că activitățile de pregătire privată care se desfășoară în România ar trebui fiscalizate, în măsura în care acest lucru este posibil. Subiectul privește atât veniturile obținute de persoanele care oferă meditații, cât și modul în care este organizată această activitate, care a devenit importantă pentru numeroase familii.
Ministrul nu a prezentat însă, în declarațiile citate, un calendar concret pentru introducerea unor măsuri noi și nici detalii despre eventuale modificări legislative. Mesajul său a fost legat atât de fiscalizarea meditațiilor, cât și de necesitatea unor schimbări mai profunde în educație.
Numărul mare de elevi care fac meditații ridică semne de întrebare
Din perspectiva ministrului, amploarea pregătirii suplimentare în afara școlii reprezintă un semnal că sistemul de învățământ are dificultăți în a le oferi tuturor copiilor sprijinul de care au nevoie. Atunci când meditațiile devin o practică obișnuită, nu doar o soluție pentru cazuri izolate, apare întrebarea dacă orele desfășurate la clasă sunt suficiente pentru înțelegerea și aprofundarea materiei.
În mod ideal, elevii ar trebui să poată învăța în ritmul lor, să primească explicații suplimentare atunci când întâmpină dificultăți și să aibă posibilitatea de a recupera lecțiile pe care nu le-au înțeles. Aceste obiective ar trebui să fie îndeplinite, în primul rând, prin activitatea desfășurată în școală, fără ca părinții să fie nevoiți să caute constant soluții în afara programului școlar.
Realitatea familiilor este însă diferită. Unii părinți aleg meditațiile pentru a-și ajuta copiii să obțină rezultate mai bune la examene, în timp ce alții consideră că pregătirea suplimentară este necesară pentru înțelegerea anumitor discipline. În cazul elevilor care se pregătesc pentru Evaluarea Națională sau Bacalaureat, presiunea rezultatelor poate determina familiile să investească suplimentar în educație.
Educația personalizată, una dintre soluțiile propuse
O altă direcție evidențiată de Sorin Costreie este adaptarea educației la nevoile fiecărui copil. Ministrul consideră că elevii nu trebuie tratați ca și cum ar avea toți același ritm de învățare și aceleași dificultăți. Unii înțeleg rapid noțiunile predate, în timp ce alții au nevoie de mai mult timp, de explicații diferite sau de exerciții suplimentare.
În acest context, educația personalizată ar presupune identificarea problemelor cu care se confruntă fiecare elev și găsirea unor metode prin care acesta să poată progresa. Scopul ar fi reducerea diferențelor de pregătire dintre copii și prevenirea situațiilor în care anumite lacune se acumulează de la un an școlar la altul.
Un rol important îl are educația remedială, destinată elevilor care au rămas în urmă cu materia. Prin activități adaptate nivelului lor de pregătire, aceștia ar putea să își consolideze cunoștințele și să recupereze informațiile pe care nu le-au asimilat în timpul orelor obișnuite.
Potrivit ministrului, un asemenea sprijin poate fi oferit în cadrul școlii sau, în funcție de decizia familiei, prin intermediul meditațiilor. Diferența esențială este că sistemul de învățământ ar trebui să le ofere copiilor posibilitatea reală de a recupera materia, astfel încât pregătirea privată să nu devină singura variantă pentru cei care întâmpină dificultăți.
Ce înseamnă fiscalizarea meditațiilor pentru părinți și profesori
Fiscalizarea meditațiilor rămâne un subiect important pentru persoanele care oferă pregătire individuală, dar și pentru familiile care plătesc aceste servicii. O eventuală aplicare mai eficientă a regulilor fiscale ar trebui să țină cont de legislația în vigoare și de obligațiile persoanelor care obțin venituri din astfel de activități.
Totuși, declarațiile ministrului nu înseamnă automat că prețurile meditațiilor vor crește sau că părinții vor avea noi obligații începând de la o anumită dată. Pentru asemenea concluzii ar fi necesare măsuri concrete și clarificări oficiale privind modul în care ar urma să fie aplicate.
Pentru multe familii, costurile pregătirii suplimentare reprezintă deja o cheltuială importantă, mai ales atunci când elevii au nevoie de sprijin la mai multe materii. Din acest motiv, dezvoltarea programelor remediale în școli ar putea contribui la reducerea presiunii financiare asupra părinților, dacă aceste programe ar răspunde eficient nevoilor copiilor.
Declarațiile lui Sorin Costreie readuc astfel în atenție două teme importante pentru educația din România: fiscalizarea activităților de pregătire privată și îmbunătățirea calității orelor desfășurate în școli. Pentru ca meditațiile să nu mai fie considerate indispensabile de atât de multe familii, provocarea principală rămâne identificarea soluțiilor prin care fiecare elev să poată primi sprijinul necesar în timpul procesului de învățare.
