Creșterea salariului minim pe economie revine în centrul dezbaterilor, după ce Blocul Național Sindical (BNS) a prezentat un nou studiu privind veniturile angajaților din România. Datele arată că un număr foarte mare de salariați continuă să depindă de salariul minim sau de venituri apropiate de acesta, în condițiile în care cheltuielile pentru locuință, alimente, utilități și alte necesități au devenit tot mai greu de acoperit. În acest context, ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis un mesaj despre direcția în care ar trebui să meargă politica salarială.
Oficialul consideră că discuția despre salariul minim nu trebuie purtată exclusiv din perspectiva costurilor suportate de companii sau a competitivității economice. În opinia sa, autoritățile, sindicatele și reprezentanții angajatorilor trebuie să țină cont și de nivelul de trai al persoanelor care muncesc. Ministrul a atras atenția că un loc de muncă ar trebui să ofere venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de bază, nu doar să asigure supraviețuirea de la o lună la alta.
Florin Manole a făcut aceste precizări în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia prezentării studiului BNS privind adecvarea salariului minim în România pentru perioada 2025-2026. Documentul analizează modul în care veniturile celor mai slab plătiți angajați se raportează la costurile vieții și la cerințele europene referitoare la salariile minime adecvate. Ministrul a subliniat că noțiunea de competitivitate trebuie privită și prin prisma condițiilor oferite angajaților.
„Discuția despre salariul minim, ca și despre salarizare, în general, nu trebuie să fie doar o discuție despre cifre, doar despre profitabilitate, doar despre competitivitate. Trebuie să fie și o discuție despre coșul minim pentru un trai decent”, a declarat Florin Manole.
Acesta a ridicat și problema angajaților care primesc venituri insuficiente pentru a-și acoperi în mod corespunzător necesitățile. În viziunea ministrului, nu poate exista o economie cu adevărat competitivă pe termen lung dacă persoanele care contribuie la activitatea companiilor nu beneficiază de un nivel de salarizare care să le permită un trai decent. Oficialul a sugerat că protejarea veniturilor angajaților trebuie să devină o prioritate în discuțiile despre piața muncii.
Un alt argument prezentat de ministrul Muncii vizează evoluția numărului de salariați după majorările succesive ale salariului minim din ultimii ani. Florin Manole a respins ideea că orice creștere a veniturilor celor plătiți la nivelul minim ar conduce automat la concedieri sau la dispariția unor contracte de muncă. El a amintit că, începând din 2018, salariul minim a înregistrat creșteri importante, fără ca România să ajungă să aibă mai puțini angajați din acest motiv.
Potrivit ministrului, numărul contractelor de muncă nu a scăzut în urma acestor ajustări salariale, iar experiența ultimilor ani ar trebui luată în considerare atunci când sunt analizate eventualele efecte ale unei noi majorări. Declarațiile vin în contextul în care reprezentanții mediului de afaceri au atras în repetate rânduri atenția asupra presiunii pe care creșterea cheltuielilor cu personalul o poate exercita asupra firmelor, în special asupra întreprinderilor mici.
În prezent, salariul minim a fost majorat de la 1 iulie 2026, iar angajații încadrați la acest nivel beneficiază de un venit net estimat la aproximativ 2.699 de lei lunar, comparativ cu circa 2.574 de lei anterior. Diferența încasată de salariați este de aproximativ 125 de lei pe lună. Cu toate acestea, pentru o parte importantă a populației active, veniturile rămân apropiate de limita minimă stabilită prin lege.
Datele Ministerului Muncii indicau că, în martie 2026, peste 831.000 de persoane aveau contracte de muncă remunerate la nivelul salariului minim brut pe economie. Cifrele prezentate de Blocul Național Sindical conturează însă o imagine mai amplă: aproximativ un sfert dintre angajații din România câștigă în continuare în jurul acestui prag salarial. În plus, circa 1,71 milioane de salariați cu normă întreagă, reprezentând aproximativ o treime din total, au venituri care nu depășesc cu mai mult de 5% salariul minim brut.
Studiul BNS mai arată că această situație este asemănătoare cu cea înregistrată în 2024, ceea ce indică faptul că o mare parte a pieței muncii rămâne concentrată în zona salariilor mici. Pentru sindicate, aceste date reprezintă un argument important în favoarea unor politici salariale care să îmbunătățească puterea de cumpărare și să reducă diferențele dintre veniturile angajaților.
Un alt subiect important îl reprezintă taxarea muncii. În România, salariile sunt supuse contribuției la pensii (CAS), în cotă de 25%, contribuției la sănătate (CASS), de 10%, precum și impozitului pe venit de 10%, calculat după scăderea contribuțiilor sociale din baza impozabilă. În cazul unui salariu obișnuit, fără facilități fiscale, reținerile ajung la aproximativ 41,5% din valoarea brută. Prin urmare, diferența dintre suma înscrisă în contract și banii primiți efectiv de angajat rămâne considerabilă.
Majorarea salariului minim are efecte asupra tuturor părților implicate. Angajații beneficiază de venituri nete mai mari, statul încasează suplimentar din impozite și contribuții, iar angajatorii trebuie să aloce bugete mai mari pentru plata personalului. Tocmai de aceea, stabilirea unui nou nivel salarial presupune analizarea atentă a indicatorilor economici, a inflației, a productivității și a capacității companiilor de a susține cheltuielile.
În ceea ce privește următoarea majorare, Florin Manole a anunțat că Ministerul Muncii a început deja procedurile de analiză. Instituția a transmis partenerilor sociali un raport referitor la evoluția indicatorilor economici care vor fi luați în calcul la stabilirea viitorului salariu minim. Documentul urmează să fie discutat împreună cu reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor, astfel încât fiecare parte să își poată prezenta argumentele.
Etapele următoare includ dezbateri în Comisia de Dialog Social și în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social. La aceste întâlniri vor participa reprezentanți ai Guvernului, ai organizațiilor sindicale și ai mediului patronal. În urma analizelor și negocierilor va putea fi conturat nivelul viitorului salariu minim, însă o eventuală valoare nu a fost anunțată prin declarațiile prezentate de ministru.
România are deja un cadru legislativ prin care au fost transpuse prevederile Directivei europene 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Aceasta urmărește să încurajeze stabilirea unor niveluri salariale care să țină cont atât de condițiile economice, cât și de nevoile angajaților. În perioada următoare, dezbaterea privind salariul minim va trebui să găsească un echilibru între puterea de cumpărare, sustenabilitatea companiilor și necesitatea asigurării unui trai decent pentru milioane de salariați.
