Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget pentru anul 2026, document care urmează să fie analizat și aprobat de Guvern până la finalul acestei săptămâni, înainte de a fi trimis în Parlament pentru dezbatere și adoptare. Potrivit șefului Executivului, construcția bugetară din acest an este realizată într-un context economic complicat, marcat de presiuni asupra finanțelor publice și de necesitatea menținerii investițiilor.
Într-o declarație publică, premierul a explicat că bugetul trebuie să răspundă simultan mai multor provocări majore: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, gestionarea costurilor în creștere ale datoriei publice, eficientizarea administrației și consolidarea unei economii mai stabile pe termen lung.
Reducerea deficitului bugetar, una dintre priorități
Una dintre principalele mize ale bugetului pe 2026 este scăderea deficitului bugetar. Guvernul estimează că România trebuie să reducă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025, echivalentul a circa 146 de miliarde de lei, la 6,2% din PIB, adică aproximativ 127,3 miliarde de lei.
Această ajustare presupune un efort de aproximativ 18,3 miliarde de lei, iar potrivit premierului nu reprezintă doar o decizie administrativă, ci un proces care implică întreaga economie.
„Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile încasate. Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își stabilească prioritățile astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică”, a transmis șeful Guvernului.
Investițiile publice rămân la un nivel ridicat
În paralel cu ajustările bugetare, autoritățile susțin că este esențială menținerea investițiilor publice la un nivel ridicat. În prezent, în România sunt în derulare peste 20.000 de proiecte de investiții aflate în diverse stadii de implementare, în toate regiunile țării.
Un rol important îl au fondurile europene, în special cele din cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul limită pentru finalizarea absorbției fondurilor este sfârșitul lunii august, iar România mai are de atras peste 10 miliarde de euro prin acest program, la care se adaugă contribuția de cofinanțare din bugetul de stat.
În proiectul de buget, alocarea pentru investiții este estimată la peste 160 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din PIB.
Costul dobânzilor, o presiune majoră asupra bugetului
Un alt element care pune presiune pe finanțele publice îl reprezintă creșterea costurilor cu dobânzile aferente datoriei publice. Chiar dacă dobânzile din piețele financiare au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii datoriei în ultimii ani.
Potrivit estimărilor Guvernului, în 2026 România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pentru dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 3% din PIB.
Pentru comparație, premierul a subliniat că această sumă este similară cu valoarea programului național de investiții Programul Național de Investiții Anghel Saligny pe o perioadă de cinci ani sau cu costul estimat al autostrăzii Autostrada București–Pașcani.
Reducerea cheltuielilor de personal și reforme în administrație
Executivul are în vedere și reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public, prin reorganizarea unor instituții și eficientizarea activității administrative. Autoritățile spun că aceste măsuri sunt necesare pentru a elibera resurse bugetare destinate investițiilor și serviciilor publice.
Conform proiectului de buget, cheltuielile curente ale statului vor fi menținute sub control, în timp ce sprijinul acordat categoriilor vulnerabile va rămâne la un nivel de aproximativ 250 de miliarde de lei.
Obiectivul declarat al Guvernului este utilizarea mai eficientă a fondurilor publice și construirea unei administrații mai simple și mai apropiate de cetățeni.
O economie mai solidă pe termen lung
Pe lângă măsurile fiscale și bugetare, premierul a subliniat că dezvoltarea economică depinde și de consolidarea unor factori structurali: creșterea participării pe piața muncii, stimularea producției interne, dezvoltarea exporturilor și încurajarea investițiilor private.
Autoritățile consideră că aceste direcții sunt esențiale pentru a crea valoare economică și pentru a crește nivelul de trai pe termen lung.
Estimările bugetului pentru 2026
Potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanțelor, principalele coordonate ale bugetului sunt:
deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB
venituri totale în creștere la aproximativ 36% din PIB
cheltuieli mai mari cu aproximativ 55,5 miliarde de lei
buget pentru investiții majorat cu aproape 25,6 miliarde de lei
Modul în care aceste măsuri vor fi implementate ar putea avea un impact important asupra stabilității financiare a României și asupra ritmului de dezvoltare economică din următorii ani.
