România continuă să se confrunte cu probleme serioase în gestionarea deșeurilor, în ciuda faptului că datele europene arată că țara produce printre cele mai mici cantități de gunoi pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Paradoxal, mare parte din aceste deșeuri nu sunt reciclate, ci ajung direct în depozite, inclusiv cele care au fost colectate selectiv.
Situația ridică semne de întrebare asupra modului în care funcționează sistemul de management al deșeurilor în România și asupra motivelor pentru care țara a devenit, în ultimii ani, o destinație pentru transporturi de deșeuri din alte state europene.
De ce nu funcționează reciclarea în România
Specialiștii spun că una dintre principalele cauze este lipsa unei infrastructuri reale pentru reciclare și valorificarea materialelor. Deși legislația națională și directivele europene impun sisteme de colectare selectivă și obiective clare privind economia circulară, aplicarea lor în practică rămâne limitată.
Potrivit fostului comisar-șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, separarea deșeurilor există mai ales la nivel teoretic.
„Există ținte clare privind separarea deșeurilor organice de cele reciclabile și păstrarea materiilor prime în circuitul economiei circulare. În multe situații însă, această sortare rămâne doar pe hârtie”, a explicat acesta.
În realitate, chiar și atunci când cetățenii sau companiile sortează corect deșeurile, acestea pot ajunge din nou amestecate înainte de a fi transportate la depozitele finale.
Conform estimărilor din industrie, peste 90% din deșeurile generate în România sunt depozitate, iar rata de reciclare se află printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Sistemul actual este dominat în continuare de gropile de gunoi, care există în apropierea majorității orașelor mari.
În plus, pe lângă depozitele autorizate, există și numeroase zone de depozitare ilegală. Fostul șef al Gărzii de Mediu susține că în România ar exista aproximativ 500 de depozite de deșeuri, cu dimensiuni și statut legal diferit.
România, tot mai prezentă pe harta importurilor de deșeuri
Problemele interne ale sistemului au atras atenția instituțiilor europene. În luna ianuarie, Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a închis și nu a ecologizat 92 de depozite de deșeuri neconforme, deși termenul limită fusese stabilit încă din iulie 2017. În prezent, nouă dintre acestea nu au fost încă remediate.
România a mai fost sancționată în trecut pentru situații similare. În 2023, Curtea de Justiție a UE a aplicat o amendă de 1,5 milioane de euro pentru neînchiderea a 31 de depozite industriale, la care se adaugă penalități zilnice pentru fiecare sit care nu respectă normele europene.
În același timp, România a devenit o destinație pentru transporturi de deșeuri provenite din state precum Italia, Germania, Austria sau Olanda. Unul dintre factorii principali este costul relativ redus al depozitării, estimat la aproximativ 30 de euro pe tonă.
Cum ajung deșeurile din Occident în România
În unele cazuri, transporturile sunt declarate ca materiale reciclabile, deși conținutul real include deșeuri care nu pot fi valorificate. Există și situații în care documentele sunt falsificate, iar camioanele transportă gunoi camuflat drept materii prime secundare.
Experții din domeniu spun că România se află într-o poziție vulnerabilă din cauza combinației dintre costurile scăzute de depozitare, rata ridicată de depozitare a deșeurilor și capacitatea limitată de control.
„România se află la intersecția dintre costuri reduse de depozitare, o rată foarte mare de depozitare și un control limitat, în timp ce statele din Europa Occidentală reduc tot mai mult cantitățile de gunoi depozitate”, explică Alexandra Ghenea, vicepreședinte al organizației Ecoteca.
O parte semnificativă dintre aceste transporturi ajunge, în final, în depozitele de deșeuri din România, ceea ce pune o presiune suplimentară pe un sistem deja considerat fragil.
