Președintele Nicuşor Dan a comentat luni seară decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) de a da în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Liderul administrației locale a subliniat că între ceea ce statul trebuie să facă și resursele bugetare disponibile există întotdeauna un echilibru delicat.
„Nu este normal ca statul să acumuleze datorii către diverse categorii sociale sau companii, dar tot timpul există o balanță între obligațiile legale și banii disponibili în buget”, a explicat Nicuşor Dan.
Potrivit primarului general, situația actuală reflectă o serie de fenomene complexe. „De cele mai multe ori, cei care plătesc sunt decidenții din prezent, nu cei care au generat aceste situații acum 10-15 ani. Această cavalcadă de procese nu este normală”, a adăugat acesta.
Nicuşor Dan a explicat că fiecare proces reprezintă, în esență, interpretarea unei legi de către un magistrat. „Dacă o lege a fost interpretată într-un anumit mod, diferit de intenția legiuitorului, ea ar fi trebuit corectată la momentul potrivit. Neplata acestei corecții timp de un deceniu a dus la situația în care astăzi plătim consecințele trecutului”, a afirmat primarul general.
În cazul specific al magistraților, statul trebuie să achite aproximativ 2 miliarde de euro ca restanțe salariale, rezultate din hotărâri judecătorești definitive. Sumele vor fi plătite în tranșe, ca urmare a unui val de procese care a durat mai mulți ani.
Întrebat despre demersul ICCJ, Nicuşor Dan a precizat: „Este o instituție care și-a exercitat un drept legal, iar eu constat acest lucru fără a face alte comentarii politice”.
Potrivit surselor, ICCJ a formulat recent o plângere prealabilă către Guvern și Ministerul Finanțelor, reproșând „refuzul nejustificat de a pune la dispoziție fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”.
În cazul în care această plângere nu va fi soluționată favorabil, ICCJ are posibilitatea de a sesiza instanța de contencios administrativ pentru a asigura respectarea drepturilor angajaților din sistemul judiciar.
Această situație readuce în discuție problema restanțelor bugetare și a modului în care statul gestionează resursele financiare în raport cu obligațiile legale. Experții atrag atenția că astfel de procese generează atât presiuni asupra bugetului, cât și incertitudine în rândul angajaților afectați.
Nicuşor Dan a mai subliniat că responsabilitatea guvernamentală presupune găsirea unui echilibru între acoperirea datoriei istorice și planificarea financiară pe termen lung. „Este esențial să avem un mecanism predictibil și corect pentru plata obligațiilor statului, astfel încât să evităm acumularea de datorii”, a adăugat acesta.
De asemenea, primarul general a atras atenția că astfel de procese judiciare frecvente afectează imaginea instituțiilor statului și încrederea cetățenilor în eficiența administrativă. „Când procesele se succed fără o corecție legislativă sau administrativă, plătesc cei din prezent, iar această situație nu este sustenabilă”, a precizat Nicuşor Dan.
În concluzie, demersul ICCJ este un exemplu al exercitării drepturilor legale, dar reflectă și provocările sistemice ale gestionării bugetului public și ale respectării drepturilor salariale restante. Autoritățile trebuie să găsească soluții care să împace obligațiile financiare cu stabilitatea bugetară și echitatea socială.
