Discuțiile legate de vârsta de pensionare au stârnit tensiuni în cadrul Guvernului României, după ce premierul Ilie Bolojan și ministrul Muncii, Florin Manole, și-au exprimat poziții diferite. În timp ce Bolojan pledează pentru majorarea vârstei de pensionare anticipată pentru a proteja bugetul, Manole propune soluții flexibile, care să permită continuarea activității după 65 de ani doar pentru cei care doresc acest lucru.
Florin Manole: pensionarea după 65 de ani, opțională și stimulată
Ministrul Muncii a subliniat că nu susține impunerea unei creșteri obligatorii a vârstei de pensionare. Într-o declarație recentă, Florin Manole a explicat că fiecare cetățean ar trebui să aibă libertatea de a decide dacă vrea să lucreze după 65 de ani, fără constrângeri legislative.
„Fiecare persoană ar trebui să poată alege dacă vrea să muncească sau nu după 65 de ani. Nu dorim o obligație, ci o opțiune”, a afirmat ministrul.
Manole a adus în discuție modelul german, unde pensionarii sunt încurajați să continue munca prin scutiri fiscale pentru venituri până la 2.000 de euro. „Este un exemplu interesant de stimulare a pensionarilor să rămână activi în câmpul muncii fără presiune fiscală suplimentară”, a explicat acesta.
Ministrul a punctat că, deși anumite profesii sunt solicitante fizic, domenii precum sănătatea sau educația pot beneficia de experiența celor care aleg să lucreze după 65 de ani. „Există medici și profesori care aduc o contribuție valoroasă și după vârsta standard de pensionare. Este important să le oferim această posibilitate, fără a transforma continuarea activității într-o obligație”, a adăugat Manole.
Premierul Bolojan: creșterea vârstei de pensionare, necesară pentru sustenabilitatea bugetului
Contrar opiniei ministrului Muncii, premierul Ilie Bolojan consideră că majorarea vârstei de pensionare anticipată este esențială pentru echilibrul bugetar. În cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, șeful Executivului a declarat că a preluat mandatul într-un context de criză bugetară și că reformele sunt inevitabile.
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare anticipată. Nu este sustenabil ca unii oameni să se pensioneze la 48 de ani și să primească pensii egale cu salariul activ”, a afirmat Bolojan. Premierul a menționat și alte măsuri vizate, precum reducerea perioadei de șomaj și combaterea concediilor medicale nejustificate.
Context european și perspective pentru România
Creșterea vârstei de pensionare este o tendință în multe țări europene. Totuși, experții atrag atenția că o reformă similară în România trebuie să țină cont de condițiile sociale, nivelul de trai și specificul muncii. Guvernul urmează să prezinte un nou pachet de măsuri economice, care va include modificări în sistemul de pensii, cu scopul de a echilibra bugetul și de a încuraja implicarea activă a forței de muncă.
