Scăderea accentuată a debitului Dunării ridică noi semne de întrebare privind siguranța alimentării cu energie electrică în România. Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul fluviului la intrarea în țară va coborî în următoarele zile până la aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, un nivel extrem de redus, apropiat de minimul istoric consemnat în anul 1985. Evoluția este pusă pe seama secetei prelungite și a temperaturilor ridicate care afectează întreaga regiune.
În mod obișnuit, media multianuală a debitului Dunării în luna august este de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă. Diferența față de valorile actuale este semnificativă și reflectă amploarea fenomenului hidrologic din această vară. Specialiștii estimează că, în aval de Porțile de Fier, debitele vor continua să scadă ușor în perioada următoare, ceea ce poate influența atât navigația, cât și producția de energie.
Una dintre cele mai importante preocupări este legată de funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, obiectiv strategic pentru sistemul energetic național. Apa din Dunăre este utilizată în procesul tehnologic de răcire, iar reducerea nivelului fluviului poate crea dificultăți în exploatarea instalațiilor dacă situația se prelungește.
Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” au precizat că nivelul Dunării în zona Cernavodă scade în prezent cu aproximativ doi până la trei centimetri pe zi. În actualele condiții hidrologice, centrala poate continua să funcționeze la limită încă aproximativ patru sau cinci zile, dacă nu vor apărea modificări favorabile ale debitului.
Potrivit directorului general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, la stația hidrometrică Baziaș se înregistrează în prezent un debit de aproximativ 1.590 de metri cubi pe secundă, cu tendință de reducere până în jurul valorii de 1.450 de metri cubi în zilele următoare. Acest declin determină scăderea nivelului apei în sectorul Cernavodă și impune intervenții rapide pentru protejarea infrastructurii energetice.
Pentru limitarea efectelor, autoritățile au pus în aplicare un plan de urgență destinat redirecționării unei părți din debitul Dunării pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala. Soluția tehnică presupune scufundarea controlată a unor barje încărcate cu piatră în puncte stabilite în urma măsurătorilor batimetrice efectuate cu sprijinul Forțelor Navale Române. Prin această intervenție se urmărește dirijarea apei către zona de captare utilizată de centrala nucleară.
Operațiunea este adaptată condițiilor actuale ale fluviului, unde nivelul redus al apei nu mai permite navigația navelor cu pescaj mare. Specialiștii apreciază că lucrările trebuie realizate într-un timp foarte scurt pentru a evita apariția unor probleme suplimentare în funcționarea instalațiilor de la Cernavodă.
În contextul agravării situației, Guvernul României a decis instituirea stării de alertă la nivel național pentru întreaga lună august. Măsura vine ca răspuns la diminuarea producției de energie electrică provocată de secetă și de nivelurile extrem de scăzute ale râurilor și ale fluviului Dunărea.
Premierul interimar Ilie Bolojan, care deține și portofoliul interimar al Energiei, a explicat că autoritățile monitorizează permanent evoluția situației și pregătesc măsuri pentru menținerea echilibrului Sistemului Energetic Național. Obiectivul principal este evitarea unor perturbări în alimentarea cu energie în perioada în care consumul rămâne ridicat.
În ședința extraordinară a Guvernului a fost aprobată și alocarea a șapte milioane de lei către Ministerul Transporturilor pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos. Fondurile vor fi utilizate pentru executarea lucrărilor necesare în zona prizei de apă din apropierea Cernavodă, astfel încât Grupul 2 al centralei să își poată continua activitatea în condiții de siguranță.
Pe lângă investițiile de urgență, autoritățile au transmis că este importantă și reducerea voluntară a consumului de energie electrică, în special în intervalele de vârf din timpul serii. Un consum mai echilibrat poate contribui la diminuarea presiunii asupra sistemului energetic într-o perioadă în care producția din sursele hidro este afectată de lipsa apei.
În același timp, operatorul național de transport al energiei electrice are pregătite proceduri speciale pentru gestionarea eventualelor dezechilibre din rețea. Aceste măsuri urmăresc menținerea stabilității sistemului și asigurarea continuității alimentării consumatorilor, chiar și în condițiile unei producții reduse din anumite surse.
Specialiștii subliniază că evoluția din următoarele zile va depinde în mare măsură de condițiile meteorologice și de eventualele precipitații în bazinul Dunării. În lipsa unor creșteri semnificative ale debitului, autoritățile vor continua să monitorizeze permanent nivelul fluviului și să aplice măsurile necesare pentru protejarea infrastructurii energetice și a navigației.
Scăderea Dunării la valori apropiate de recordurile istorice reprezintă un nou semnal privind efectele secetei asupra României. Impactul nu se limitează doar la transportul fluvial, ci afectează producția de energie, gestionarea resurselor de apă și funcționarea unor obiective strategice, motiv pentru care autoritățile tratează situația ca pe o prioritate în această perioadă.
