Un raport al Curții de Conturi privind activitatea Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) în anul 2024 aduce în atenție mai multe aspecte legate de finanțarea sistemului public de pensii și de modul în care au fost gestionate anumite fonduri. Una dintre principalele constatări se referă la utilizarea Fondului de rezervă bugetară pentru acoperirea unor cheltuieli importante ale sistemului de pensii.
În 2024, Casa Națională de Pensii Publice a beneficiat de aproximativ 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă al Guvernului. Banii au fost utilizați pentru acoperirea necesarului financiar al sistemului, inclusiv în contextul recalculării pensiilor potrivit noii legislații, respectiv Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Curtea de Conturi a considerat însă că această modalitate de finanțare ridică anumite semne de întrebare. Auditorii au apreciat că o parte dintre cheltuielile pentru plata pensiilor puteau fi anticipate încă din momentul elaborării bugetului, întrucât schimbările legislative erau deja cunoscute.
Datele prezentate în raport indică și o creștere importantă a sumelor provenite din Fondul de rezervă pentru finanțarea pensiilor. În 2022 au fost alocate aproximativ 196 de milioane de lei, în timp ce în 2023 valoarea a urcat la circa 657 de milioane de lei. Un an mai târziu, suma a ajuns la 1,6 miliarde de lei.
În opinia auditorilor, plata pensiilor este o cheltuială permanentă și previzibilă, motiv pentru care necesarul financiar ar trebui stabilit cât mai corect în bugetul asigurărilor sociale de stat. Atunci când apar diferențe importante, acestea pot fi ajustate prin mecanismele bugetare prevăzute de legislație, inclusiv prin rectificări.
Raportul Curții de Conturi mai evidențiază și o sumă rămasă neutilizată la finalul anului 2024. Din fondurile destinate plății pensiilor aferente lunii decembrie, aproximativ 77,8 milioane de lei nu fuseseră cheltuite până la încheierea exercițiului bugetar.
Auditorii au atras atenția că banii rămași disponibili trebuiau regularizați potrivit regulilor bugetare și restituiți la bugetul de stat, în măsura în care nu mai exista un temei pentru păstrarea acestora. Situația a fost inclusă în constatările raportului de audit.
Verificările au identificat și alte aspecte financiare care au necesitat clarificări. Printre acestea se numără anumite impozite reținute din pensii care nu fuseseră virate către buget, precum și credite bugetare rămase neutilizate la unele categorii de cheltuieli.
De partea cealaltă, reprezentanții Casei Naționale de Pensii Publice au oferit explicații privind necesarul de finanțare. Instituția a susținut că a solicitat fondurile considerate necesare în cadrul rectificării bugetare, însă suma aprobată de Ministerul Finanțelor nu ar fi acoperit integral necesarul estimat.
În acest context, CNPP a ajuns să utilizeze Fondul de rezervă bugetară pentru asigurarea banilor necesari plății pensiilor. Reprezentanții instituției au subliniat că solicitarea fondurilor și stabilirea sursei efective de finanțare sunt două aspecte distincte.
Un punct important al raportului îl reprezintă și recomandările formulate de Curtea de Conturi. Instituția de audit a solicitat luarea unor măsuri pentru corectarea problemelor identificate, inclusiv verificarea unor situații financiare și recuperarea eventualelor prejudicii, acolo unde acestea vor fi confirmate.
Printre măsurile recomandate se află și verificarea anumitor recalculări de pensii, precum și îmbunătățirea sistemelor informatice utilizate în activitatea Casei Naționale de Pensii Publice. Digitalizarea și corelarea mai eficientă a bazelor de date sunt importante pentru reducerea erorilor administrative.
Termenul stabilit pentru implementarea măsurilor indicate de Curtea de Conturi este 31 decembrie 2026. Până atunci, instituțiile responsabile trebuie să urmărească remedierea deficiențelor și aplicarea recomandărilor formulate în urma verificărilor.
Fostul președinte al CNPP, Daniel Baciu, a explicat că solicitarea fondurilor pentru plata pensiilor a făcut parte din procedurile administrative obișnuite. Potrivit acestuia, Casa de Pensii a transmis necesarul financiar, însă decizia privind sursa din care urmau să provină banii nu aparținea instituției.
Raportul Curții de Conturi nu înseamnă automat că toate situațiile semnalate reprezintă prejudicii certe sau că plata pensiilor ar fi fost pusă în pericol. Constatările trebuie analizate în contextul procedurilor bugetare și al măsurilor dispuse ulterior. Pentru pensionari, unul dintre cele mai importante aspecte rămâne buna funcționare a sistemului și asigurarea la timp a fondurilor necesare pentru plata pensiilor.
Situația evidențiată pentru anul 2024 arată, însă, cât de importantă este planificarea corectă a bugetului pentru pensii. Pe fondul schimbărilor legislative și al recalculărilor prevăzute de Legea 360/2023, autoritățile trebuie să estimeze cât mai precis necesarul financiar, astfel încât sistemul public de pensii să poată funcționa fără presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.
