Raportul Curții de Conturi privind activitatea Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) aduce în atenție mai multe probleme legate de administrarea sistemului public de pensii. Auditorii au identificat deficiențe în modul de calcul și acordare a unor drepturi, precum și probleme în evidențele informatice și financiare ale instituției. Constatările vizează inclusiv perioada în care a fost pusă în aplicare noua legislație privind pensiile.
Una dintre cele mai importante teme analizate este recalcularea pensiilor în baza Legii nr. 360/2023. Procesul a presupus prelucrarea unui volum foarte mare de date privind vechimea, perioadele contributive și punctajele obținute de fiecare beneficiar. Potrivit raportului, în anumite situații, aplicațiile informatice nu au preluat sau procesat corect toate informațiile istorice din dosarele pensionarilor.
Curtea de Conturi a constatat că, în unele cazuri, la stabilirea pensiei au fost utilizate punctaje anuale diferite de cele care ar fi trebuit luate în calcul. Estimările prezentate în raport indică o supraevaluare a cheltuielilor de peste 71 de milioane de lei pentru situațiile în care au fost acordate punctaje mai mari. În același timp, au fost estimate diferențe de peste 230 de milioane de lei în cazurile în care punctajele stabilite au fost mai mici decât cele rezultate potrivit verificărilor.
O altă problemă identificată privește punctele de stabilitate. Acestea sunt acordate pentru perioadele contributive care depășesc anumite praguri de vechime, iar calcularea lor corectă este importantă pentru valoarea pensiei. Auditorii au arătat că sistemele informatice nu au reușit în toate situațiile să facă diferența corectă între perioadele contributive, necontributive sau speciale.
Aceste deficiențe au putut produce diferențe atât în plus, cât și în minus în drepturile stabilite. Raportul nu înseamnă însă că toate pensiile din sistem au fost calculate greșit, ci că verificările au evidențiat probleme care trebuie corectate de instituțiile responsabile. Pentru pensionarii vizați, eventualele diferențe trebuie analizate individual, în funcție de datele existente în fiecare dosar.
Auditorii au verificat și situațiile în care plata unor drepturi de asigurări sociale a continuat după decesul beneficiarilor. Prin compararea bazelor de date ale CNPP cu evidențele privind persoanele decedate au fost identificate cazuri în care anumite plăți au continuat pentru perioade mai mari de trei luni. Valoarea estimată a acestei abateri a fost de 548.821 de lei.
Raportul semnalează și cazuri în care anumite pensii de invaliditate sau pensii anticipate au fost menținute la plată în condițiile în care beneficiarii obținuseră venituri din activități pentru care exista obligația de asigurare. În asemenea situații, legislația poate impune suspendarea drepturilor, iar casele teritoriale de pensii trebuie să verifice situația fiecărui beneficiar.
O altă categorie de probleme se referă la trecerea din oficiu la pensia pentru limită de vârstă. Auditorii au găsit situații în care această operațiune nu ar fi fost realizată atunci când erau îndeplinite condițiile legale. Au fost semnalate, de asemenea, cazuri privind cumularea pensiei de urmaș cu venituri incompatibile sau situații în care tinerii beneficiari nu prezentaseră documentele necesare pentru continuarea studiilor.
Neregulile nu se limitează la plata pensiilor. Curtea de Conturi a analizat și modul în care CNPP a utilizat fondurile publice, inclusiv banii proveniți din Fondul de rezervă bugetară. Potrivit raportului, acest mecanism a fost folosit și pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale și pentru cheltuieli recurente, deși destinația Fondului de rezervă este legată de situații urgente și neprevăzute.
La sfârșitul anului 2024, din sumele primite din Fondul de rezervă rămăseseră neutilizate 77,8 milioane de lei. Raportul mai menționează și faptul că impozitul reținut din pensii, în valoare de 33,4 milioane de lei, nu fusese virat integral. Aceste aspecte au fost incluse în evaluarea modului în care au fost administrate fondurile publice.
Verificările au vizat și cheltuielile de personal din cadrul aparatului propriu și al caselor teritoriale de pensii. Printre constatările auditorilor se află modul de aplicare a unor majorări salariale, menținerea unor drepturi asociate unor funcții care fuseseră desființate și acordarea unor sporuri pentru care nu au fost identificate temeiurile legale corespunzătoare.
Au fost semnalate și situații privind aplicarea unor facilități fiscale pentru angajați încadrați pe funcții precum consilier, inspector sau expert, deși atribuțiile prevăzute în fișele posturilor nu ar fi corespuns condițiilor legale pentru respectivele facilități. Toate aceste constatări au contribuit la concluzia nefavorabilă formulată în cadrul auditului financiar.
Pentru pensionari, una dintre cele mai importante concluzii este că eventualele diferențe rezultate din recalcularea pensiei trebuie clarificate pe baza situației individuale. O eroare identificată la nivelul sistemului sau într-un eșantion verificat nu înseamnă automat că fiecare beneficiar este afectat. În cazul unor suspiciuni privind calculul pensiei, decizia emisă de casa teritorială și documentele din dosarul de pensie rămân esențiale.
Curtea de Conturi a stabilit măsuri pentru remedierea problemelor constatate, inclusiv verificarea și corectarea unor sume, recuperarea eventualelor prejudicii și îmbunătățirea sistemelor informatice. Termenele de implementare pentru o parte dintre măsuri se întind până la finalul anului 2026.
Raportul pune astfel presiune pe CNPP și pe casele teritoriale de pensii pentru îmbunătățirea procedurilor și a sistemelor informatice. Într-un sistem în care milioane de persoane depind lunar de plata corectă și la timp a pensiei, acuratețea datelor și verificarea permanentă a dosarelor reprezintă elemente esențiale. Rămâne de urmărit în ce măsură măsurile dispuse vor duce la corectarea diferențelor constatate și la reducerea erorilor în recalcularea pensiilor.
