Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru readuce în prim-plan scenariul alegerilor parlamentare anticipate, în condițiile în care premierul desemnat trebuie să obțină sprijinul majorității parlamentarilor pentru formarea noului Guvern. Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul PNL după consultările de la Cotroceni, iar Mureșan a acceptat propunerea.
În prezent, principala etapă este formarea Cabinetului și elaborarea programului de guvernare. Potrivit Constituției, candidatul desemnat pentru funcția de premier trebuie să ceară, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.
Miza este una importantă deoarece învestirea Guvernului presupune obținerea majorității deputaților și senatorilor. În configurația parlamentară actuală, pragul indicat pentru acordarea votului de încredere este de 233 de voturi, ceea ce înseamnă că negocierile dintre partidele parlamentare vor avea un rol esențial în perioada următoare.
Siegfried Mureșan este susținut pentru această funcție de PNL, USR și UDMR, iar discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare continuă. Premierul desemnat a anunțat că a început deja lucrul la programul de guvernare împreună cu experții partidelor care susțin demersul său.
Dacă Guvernul Mureșan nu obține voturile necesare, acest lucru nu înseamnă automat că România intră în alegeri anticipate. Constituția stabilește o procedură mai amplă, în care respingerea unei propuneri de guvern reprezintă doar una dintre etapele posibile.
Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele României poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și dacă au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
Un aspect important este formularea din Constituție: președintele „poate” dizolva Parlamentul. Prin urmare, îndeplinirea condițiilor constituționale nu înseamnă că alegerile anticipate se declanșează automat. Decizia privind dizolvarea legislativului aparține președintelui, după parcurgerea etapelor prevăzute de legea fundamentală.
În cazul în care prima propunere este respinsă, președintele poate face o nouă desemnare pentru funcția de premier. Dacă și o a doua solicitare de învestitură este respinsă, iar intervalul de 60 de zile de la prima solicitare este îndeplinit, se poate ajunge în situația în care sunt întrunite condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului.
Așadar, un eventual eșec al Cabinetului Mureșan ar deschide mai degrabă o nouă etapă de negocieri politice decât ar produce imediat alegeri anticipate. Partidele ar putea încerca să identifice o altă formulă de guvernare și să obțină sprijinul necesar pentru o nouă solicitare de învestitură.
Actuala situație vine după alte două desemnări făcute de Nicușor Dan în perioada de după demiterea Guvernului Bolojan. Eugen Tomac a fost desemnat pe 4 iunie, însă și-a depus mandatul fără ca propunerea să ajungă la votul Parlamentului. Ulterior, Adrian Veștea a fost desemnat pe 14 iunie, iar Cabinetul propus de acesta a fost respins la vot pe 22 iunie.
În cazul lui Adrian Veștea, Parlamentul a respins Guvernul propus, ceea ce a reprezentat până acum cel mai important moment parlamentar din actualul proces de formare a unui nou Cabinet. După acel episod, nu a mai existat o altă desemnare oficială până la nominalizarea lui Siegfried Mureșan, după consultările din 17 septembrie.
Prin urmare, discuția despre alegeri anticipate trebuie privită în contextul întregii proceduri constituționale. Nu este suficientă respingerea unui singur Guvern. Este necesară parcurgerea etapelor privind solicitările de învestitură și respectarea termenului de 60 de zile, după care președintele are posibilitatea, dar nu obligația, de a dizolva Parlamentul.
Mai există și o limitare constituțională importantă: Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an, iar dizolvarea nu poate avea loc în ultimele șase luni ale mandatului președintelui și nici în timpul stării de asediu sau al stării de urgență. Aceste prevederi stabilesc limite clare pentru scenariul alegerilor anticipate.
În acest moment, atenția se concentrează însă pe negocierile pentru susținerea Guvernului Siegfried Mureșan. Premierul desemnat trebuie să formeze echipa guvernamentală, să finalizeze programul de guvernare și să încerce să obțină majoritatea necesară în Parlament. Dacă acest sprijin va fi sau nu suficient se va vedea în momentul votului de învestitură, iar rezultatul va determina următoarea etapă a crizei politice.
