Parlamentul României a adoptat, miercuri, 16 septembrie 2026, proiectul de lege prin care căsătoria forțată și conviețuirea forțată sunt introduse în categoria faptelor sancționate penal. Noua reglementare stabilește pedepse diferite în funcție de vârsta victimei și prevede circumstanțe în care sancțiunile pot fi majorate. Pentru ca prevederile să se aplice efectiv, legea trebuie promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.
Schimbarea vizează situațiile în care o persoană este determinată, împotriva voinței sale, să încheie o căsătorie sau să trăiască într-o relație asemănătoare celei dintre soți. Astfel, legislația penală urmează să trateze explicit nu doar căsătoria impusă, ci și situațiile în care cineva este constrâns să înceapă sau să continue o formă de conviețuire similară unei relații conjugale.
Una dintre principalele modificări privește protecția copiilor. În cazul unei victime care nu a împlinit 16 ani, persoana care o determină să încheie o căsătorie sau să stabilească o relație asemănătoare celei dintre soți poate primi o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 2 și 7 ani, alături de interzicerea exercitării unor drepturi.
Pentru victimele care au împlinit 16 ani, dar și pentru persoanele majore, limitele prevăzute de noua reglementare sunt mai reduse. În aceste situații, fapta poate fi sancționată cu închisoare de la 1 la 5 ani, la care se poate adăuga interzicerea exercitării unor drepturi. Diferențierea urmărește să țină cont de vulnerabilitatea suplimentară a copiilor sub 16 ani.
O prevedere importantă se referă la consimțământul unui copil care nu a împlinit 16 ani. Potrivit formei adoptate, acordul exprimat de minorul victimă nu constituie o cauză justificativă pentru fapta prevăzută de noua incriminare. Reglementarea pune astfel accent pe protecția specială acordată copiilor în astfel de situații.
Pedepsele pot deveni mai severe atunci când există anumite circumstanțe. Printre acestea se află situațiile în care victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul persoanei care comite fapta. Sunt avute în vedere și cazurile în care făptuitorul are asupra sa o armă, un obiect, un dispozitiv, o substanță sau un animal care ar putea pune în pericol viața ori integritatea unei persoane.
Proiectul adoptat de Parlament tratează și situațiile în care o persoană este dusă peste hotare pentru a fi obligată să se căsătorească sau să intre într-o relație asemănătoare celei dintre soți. Sunt vizate, în anumite condiții, transportarea ori însoțirea unei persoane majore sau a unui minor care a împlinit 16 ani într-un alt stat, precum și împiedicarea revenirii acesteia în țara în care locuia.
Prin această prevedere sunt acoperite și situațiile în care constrângerea nu are loc direct în România. De exemplu, dacă o persoană este determinată să călătorească într-o altă țară cu scopul de a fi obligată să încheie o căsătorie sau să conviețuiască împotriva voinței sale, fapta poate intra sub incidența noilor dispoziții penale, în condițiile stabilite de lege.
Noua legislație include și măsuri de informare a populației. După intrarea în vigoare a actului normativ, posturile de televiziune și radio ar urma să difuzeze, timp de patru luni, mesaje de avertizare privind noile prevederi. Mesajele vor fi difuzate în intervalul 18.00–22.00, cu scopul de a crește nivelul de informare cu privire la căsătoria forțată și conviețuirea forțată.
Inițiativa legislativă a fost co-inițiată de Diana Buzoianu și a fost susținută, potrivit declarațiilor publice ale acesteia, de parlamentari proveniți din mai multe formațiuni politice și de organizații ale societății civile. Proiectul a fost introdus în Parlament anterior adoptării, iar forma finală a parcurs procedurile legislative înainte de votul din 16 septembrie 2026.
După votul din Parlament, Diana Buzoianu a susținut că introducerea explicită a infracțiunii reprezintă o măsură necesară pentru protejarea persoanelor care sunt constrânse să intre într-o căsătorie sau într-o relație asemănătoare. Ministrul Mediului a transmis că libertatea de a decide asupra unei astfel de relații trebuie protejată prin lege și că victimele trebuie să beneficieze de protecție din partea statului. Declarațiile reprezintă poziția publică a inițiatoarei proiectului.
Un alt aspect important este că votul Parlamentului nu înseamnă că noile pedepse se aplică imediat. Proiectul trebuie să ajungă la președintele României pentru promulgare, iar ulterior actul normativ trebuie publicat în Monitorul Oficial. Abia după parcurgerea etapelor prevăzute de procedura legislativă și după intrarea în vigoare vor putea fi aplicate noile dispoziții.
Prin urmare, principala schimbare este introducerea unei incriminări explicite pentru căsătoria și conviețuirea forțată, cu un regim sancționator distinct pentru copiii sub 16 ani și pentru victimele care au cel puțin 16 ani sau sunt adulte. În același timp, proiectul extinde protecția asupra unor situații desfășurate în afara țării și introduce o perioadă de informare publică prin intermediul televiziunilor și posturilor de radio.
Schimbarea legislativă marchează astfel o reglementare mai clară a acestor situații în dreptul penal românesc. Până la promulgare și publicarea în Monitorul Oficial, însă, prevederile rămân parte a actului adoptat de Parlament și nu trebuie prezentate ca fiind deja aplicabile.
