Mai multe orașe din Germania au intensificat verificările privind acordarea ajutoarelor sociale pentru cetățenii români și bulgari, în contextul unor acțiuni prin care autoritățile locale încearcă să identifice situațiile în care beneficiile sunt acordate fără îndeplinirea condițiilor legale. Măsurile au fost raportate în special în orașe din landul Renania de Nord-Westfalia.
Potrivit informațiilor prezentate de publicația Bild, în 2025 autoritățile din Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen au intervenit în 1.181 de situații care îi vizau pe cetățeni din România și Bulgaria. În anumite cazuri, verificările au dus la retragerea unor beneficii sociale.
Cele mai multe situații au fost consemnate în Duisburg, unde au fost luate măsuri în 556 de cazuri. Gelsenkirchen a raportat, la rândul său, 506 situații în care drepturile la anumite prestații sociale au fost retrase după verificările efectuate de autorități.
La Dortmund au fost înregistrate 116 cazuri de acest tip, în timp ce în Hagen au fost raportate trei situații. Cifrele se referă la măsurile administrative luate în urma analizării dosarelor și nu înseamnă că toate persoanele vizate ar fi fost acuzate de fraudă.
Autoritățile germane analizează individual situația fiecărei persoane înainte de a decide dacă dreptul la anumite beneficii poate fi menținut. În funcție de circumstanțe, procedurile pot avea consecințe asupra dreptului de ședere, iar în unele situații pot fi declanșate și demersuri privind îndepărtarea de pe teritoriul Germaniei.
Accesul cetățenilor Uniunii Europene la sistemul german de protecție socială este reglementat prin norme europene și naționale. Drepturile nu sunt însă identice în orice situație, iar statutul unei persoane, activitatea profesională și perioada de ședere pot avea un rol important în stabilirea eligibilității pentru anumite forme de sprijin.
Unul dintre orașele care au atras atenția asupra acestui subiect este Gelsenkirchen. Biroul local pentru imigrare aplică verificări referitoare la veniturile obținute din muncă și la capacitatea persoanei de a-și asigura cheltuielile de trai. În anumite situații, autoritățile consideră că veniturile sunt prea reduse pentru ca activitatea desfășurată să justifice menținerea anumitor drepturi.
Conform informațiilor citate de presa germană, autoritățile din Gelsenkirchen folosesc inclusiv un prag raportat la necesarul financiar pentru întreținere. Măsura este prezentată de municipalitate drept una dintre modalitățile prin care sunt verificate cazurile în care o persoană solicită beneficii sociale, deși situația sa profesională și financiară nu îndeplinește condițiile prevăzute de legislație.
Și în Hagen subiectul ajutoarelor sociale acordate cetățenilor străini a devenit o temă importantă pentru administrația locală. Primarul Dennis Rehbein a transmis că municipalitatea intenționează să acorde o atenție sporită verificării acestor situații și susține necesitatea unor reguli mai clare la nivel european.
Edilul a criticat în special situațiile în care o activitate profesională de foarte mică intensitate poate fi suficientă, în anumite condiții, pentru ca o persoană să fie considerată lucrător. În opinia sa, actualele reguli europene permit accesul la anumite beneficii și în cazul unor venituri reduse, motiv pentru care solicită modificarea cadrului legislativ.
Hagen găzduiește o comunitate numeroasă de cetățeni români și bulgari. Potrivit datelor prezentate de primar, aproximativ 7.000 de persoane din cele două țări locuiesc în oraș, iar peste jumătate dintre acestea ar avea legătură cu serviciile locale pentru ocuparea forței de muncă.
Administrația locală estimează că sprijinul acordat persoanelor aflate în această situație presupune costuri de aproximativ zece milioane de euro pe an pentru bugetul orașului. Aceste cifre sunt folosite de autoritățile din Hagen în discuția despre modul în care sunt gestionate fondurile destinate asistenței sociale.
În același timp, primarul recunoaște că economia locală are nevoie de lucrători veniți din alte state. România și Bulgaria fac parte din Uniunea Europeană, iar cetățenii lor beneficiază de libertatea de circulație și de dreptul de a munci în Germania, în condițiile stabilite de legislația europeană și germană.
Dezbaterea nu vizează, așadar, doar situația românilor și bulgarilor, ci și modul în care Germania încearcă să găsească un echilibru între nevoia de forță de muncă și gestionarea sistemului de protecție socială. Autoritățile locale susțin că verificările sunt necesare pentru ca ajutoarele să ajungă la persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Pentru românii care lucrează sau intenționează să se stabilească în Germania, situația arată cât de importantă este respectarea condițiilor privind șederea, munca și accesul la beneficii sociale. Retragerea unui ajutor nu reprezintă automat o acuzație de fraudă, iar fiecare dosar este analizat în funcție de situația concretă și de regulile aplicabile.
Discuțiile privind ajutoarele sociale pentru imigranți continuă în mai multe localități germane, iar unele administrații cer reguli europene mai stricte. În perioada următoare, tema ar putea rămâne în atenția autorităților, pe fondul dezbaterilor despre costurile sociale, integrarea imigranților și necesarul de forță de muncă din Germania.
