Noua lege a salarizării stârnește reacții puternice în sistemul medical, iar fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că forma actuală a proiectului poate avea efecte serioase asupra funcționării spitalelor din România. Acesta avertizează că reducerea veniturilor unor categorii de medici ar putea determina plecarea specialiștilor în străinătate, afectând atât pacienții, cât și capacitatea unităților sanitare de a asigura servicii esențiale.
Potrivit fostului ministru, actualul proiect legislativ riscă să anuleze progresele obținute în ultimii ani în ceea ce privește stabilizarea personalului medical din spitalele publice. În opinia sa, diminuarea salariilor ar putea readuce sistemul sanitar într-o perioadă în care lipsa medicilor reprezenta una dintre cele mai mari provocări.
Alexandru Rogobete afirmă că unele dintre cele mai afectate specialități ar urma să fie Terapia Intensivă, Medicina de Urgență, Chirurgia și Cardiologia. Aceste domenii sunt considerate vitale pentru funcționarea oricărui spital și implică un nivel ridicat de responsabilitate, program prelungit și expunere la situații medicale complexe.
Fostul ministru susține că, în anumite situații, medicii din secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă ar putea înregistra scăderi salariale cuprinse între 3.000 și 4.000 de lei. În opinia sa, o astfel de reducere a veniturilor ar putea determina mulți specialiști să ia în calcul plecarea către sisteme medicale din alte state europene, unde condițiile de muncă și nivelul de salarizare sunt mai atractive.
„Imaginaţi-vă că salariile pentru medicii ATI, de exemplu, scad între 3.000-4.000 de lei în anumite situaţii. Va exista un exod al medicilor din anumite specialităţi: ATI, urgenţă, chirurgie, cardiologie, fără precedent”, a declarat Alexandru Rogobete.
Acesta a reamintit că, în perioada în care a condus Ministerul Sănătății, existau semnale că tendința de plecare a medicilor români începea să se reducă. Potrivit declarațiilor sale, tot mai mulți specialiști care activaseră în Franța, Germania sau în alte state europene au ales să revină în România, atrași de îmbunătățirea condițiilor din spitale și de nivelul salariilor.
În opinia fostului ministru, adoptarea actualei forme a legii ar putea inversa această tendință. El consideră că lipsa predictibilității salariale îi poate determina pe mulți medici să caute din nou oportunități profesionale în afara țării, ceea ce ar pune presiune suplimentară asupra spitalelor românești și ar îngreuna accesul pacienților la tratamente și intervenții chirurgicale.
Alexandru Rogobete a abordat și subiectul finanțării spitalelor publice, respingând ideea că cea mai mare parte a bugetelor ar fi consumată exclusiv de cheltuielile cu personalul. El susține că problema reală este reprezentată de nivelul insuficient al finanțării serviciilor medicale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Potrivit acestuia, multe servicii medicale sunt decontate la tarife stabilite cu ani în urmă, în timp ce costurile reale suportate de spitale au crescut considerabil. Cheltuielile cu energia, medicamentele, materialele sanitare, echipamentele și alte servicii sunt calculate la valorile actuale, ceea ce pune presiune asupra bugetelor unităților medicale.
Fostul ministru consideră că actualizarea tarifelor decontate de CNAS la nivelul costurilor reale ar contribui la echilibrarea situației financiare a spitalelor. În opinia sa, o astfel de măsură ar reduce automat ponderea salariilor în bugetele unităților sanitare și ar oferi o imagine mai apropiată de realitatea economică din sistemul de sănătate.
În ceea ce privește reforma sistemului sanitar, Alexandru Rogobete afirmă că aceasta nu ar trebui să însemne reducerea veniturilor personalului medical. El susține că modernizarea trebuie să urmărească eficientizarea modului de finanțare, îmbunătățirea organizării spitalelor și adaptarea mecanismelor administrative la nevoile actuale ale sistemului.
Printre măsurile pe care le consideră necesare se numără reclasificarea spitalelor și introducerea unei categorii dedicate spitalelor strategice, respectiv unitățile de urgență care gestionează cele mai complexe cazuri medicale și care ar necesita o finanțare diferențiată. Totodată, acesta propune revizuirea normativelor de personal, astfel încât necesarul de medici și asistenți să fie stabilit în funcție de complexitatea cazurilor tratate, nu doar de numărul de paturi existente.
Dezbaterea privind noua lege a salarizării continuă atât la nivel politic, cât și în rândul organizațiilor profesionale și al sindicatelor din sănătate. Reprezentanții sistemului medical solicită analizarea impactului pe care modificările îl pot avea asupra resursei umane și asupra funcționării spitalelor, în timp ce autoritățile urmează să decidă dacă proiectul va fi modificat înainte de adoptarea formei finale.
