Datoria externă totală a României a înregistrat o creștere în prima lună a anului 2026, ajungând la 229,33 miliarde de euro. Conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR) marți, majorarea față de sfârșitul anului precedent este de 1,986 miliarde de euro. Acești indicatori reflectă obligațiile României față de creditori internaționali, inclusiv statul, băncile și companiile locale.
Structura datoriei arată o predominanță a împrumuturilor pe termen lung, ceea ce conferă stabilitate pe termen mediu și lung. La 31 ianuarie 2026, datoria externă pe termen lung a totalizat 181,7 miliarde de euro, reprezentând 79,2% din total și marcând o creștere de 1,3% comparativ cu finalul lui 2025. Aceasta indică faptul că majoritatea creditelor contractate au scadențe mai mari de un an.
În paralel, datoria pe termen scurt, care trebuie rambursată într-un interval mai mic de 12 luni, a fost de 47,6 miliarde de euro, echivalentul a 20,8% din total, în scădere ușoară cu 0,6%. Această reducere indică o gestionare mai eficientă a obligațiilor pe termen imediat.
Un semnal pozitiv vine din evoluția capacității de plată. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut semnificativ, de la 17,2% în 2025 la 11,8% în ianuarie 2026. În termeni practici, aceasta înseamnă că o proporție mai mică din veniturile economice este alocată rambursării ratelor și dobânzilor, reducând presiunea asupra bugetului național.
Rezervele valutare ale BNR oferă, de asemenea, un tampon mai solid. Acestea asigură acoperirea importurilor pentru 7,2 luni, față de 6 luni la finalul anului precedent, oferind un nivel mai ridicat de protecție împotriva șocurilor externe. Mai mult, rezervele valutare acoperă 109,6% din datoria externă pe termen scurt, ceea ce sugerează că România ar putea să-și achite integral obligațiile scadente imediat din fondurile existente. La sfârșitul lui 2025, această rată era de 104,8%.
Analiza indicatorilor arată că, în ciuda creșterii datoriei totale, România și-a consolidat capacitatea de plată și poziția externă. Aceasta oferă un semnal de stabilitate pentru investitori și piețele financiare.
Dezechilibrul extern a înregistrat o ușoară ameliorare. Contul curent al balanței de plăți a raportat un deficit de 977 milioane de euro în ianuarie 2026, comparativ cu 1,03 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Diferența reflectă mai bine echilibrul dintre fluxurile de capital și bunuri între România și exterior.
Reducerea deficitului a fost determinată, în principal, de scăderea deficitului comercial, respectiv diferența dintre importuri și exporturi de bunuri, care a scăzut cu 414 milioane de euro. În schimb, excedentul înregistrat la servicii a fost ușor mai mic, cu 12 milioane de euro.
Balanța veniturilor primare, care include profituri și dobânzi plătite investitorilor străini, a rămas negativă, la 530 milioane de euro. În schimb, veniturile secundare, precum transferurile de bani din străinătate, au generat un excedent mai mare, de 183 milioane de euro, ceea ce contribuie la menținerea stabilității externe.
Investițiile străine directe în România au înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 429 milioane de euro în ianuarie 2026, comparativ cu 417 milioane de euro în aceeași lună a anului trecut. Acestea reflectă interesul constant al investitorilor pentru economia românească.
Din totalul investițiilor străine, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au avut o valoare netă de 488 milioane de euro. În schimb, creditele intragrup au fost negative, cu -59 milioane de euro, ceea ce indică returnarea unor finanțări către firmele-mamă din străinătate.
Per ansamblu, datele BNR conturează un context mixt: datoria externă crește moderat, dar indicatorii de sustenabilitate, precum rata serviciului datoriei și rezervele valutare, arată o îmbunătățire a capacității de plată a României.
Aceste evoluții sugerează că presiunea imediată asupra economiei este mai redusă, iar poziția externă a României rămâne relativ stabilă la începutul anului 2026. Economia românească continuă să fie monitorizată atent de autorități și piețele financiare internaționale, iar aceste date oferă un semnal pozitiv privind gestionarea datoriei externe și stabilitatea macroeconomică.
