România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani în ceea ce privește sistemul energetic, pe fondul scăderii accentuate a debitului Dunării. Situația a determinat autoritățile să declare stare de alertă la nivel național, iar Guvernul a activat o serie de măsuri menite să mențină stabilitatea rețelei electrice și să evite apariția unor probleme în alimentarea consumatorilor.
În cadrul unei conferințe de presă susținute luni, 3 august, premierul interimar și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, a prezentat principalele acțiuni întreprinse pentru a crește producția de energie și a face față perioadei critice. Oficialul a explicat că toate capacitățile disponibile au fost mobilizate pentru a asigura un nivel cât mai ridicat al producției interne.
Potrivit acestuia, centralele pe gaze naturale funcționează la capacitate maximă, iar producția din parcurile fotovoltaice a fost, de asemenea, utilizată la nivelul cel mai ridicat posibil. În paralel, autoritățile au accelerat procedurile de autorizare pentru proiectele de stocare a energiei, astfel încât acestea să poată contribui cât mai rapid la echilibrarea sistemului energetic național.
Premierul a precizat că în ultimele aproximativ trei săptămâni au fost autorizate instalații de stocare cu o putere totală de peste 400 MW. Aceste investiții sunt considerate importante pentru creșterea flexibilității rețelei și pentru gestionarea mai eficientă a consumului în intervalele în care cererea de energie este foarte ridicată.
Un punct esențial al strategiei prezentate de autorități îl reprezintă menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă. Potrivit lui Ilie Bolojan, fiecare zi în care reactorul continuă să producă energie înseamnă un aport de peste 650 MW, reprezentând aproximativ o zecime din producția națională de electricitate. Energia nucleară este importantă în special în orele de seară, când consumul este ridicat și este nevoie de o producție constantă pentru stabilizarea sistemului.
Funcționarea reactorului depinde însă de nivelul apei din Dunăre. Pentru răcirea instalațiilor este necesar un debit suficient, astfel încât pompele centralei să poată capta apa în condiții de siguranță. În prezent, autoritățile monitorizează permanent evoluția nivelului fluviului, iar estimările indică posibilitatea ca Unitatea 2 să poată continua să funcționeze și în următoarele zile, dacă situația hidrologică nu se deteriorează.
Pentru a sprijini acest obiectiv, Guvernul a anunțat că miercuri și joi vor începe operațiuni speciale pe Dunăre. Acestea presupun scufundarea controlată a unor barje în anumite zone, cu scopul de a redirecționa curgerea apei și de a menține un nivel suficient în zona prizei de apă de la Cernavodă. Măsura este una temporară și are rolul de a susține funcționarea infrastructurii energetice într-o perioadă deosebit de dificilă.
În paralel cu măsurile tehnice, autoritățile au început discuții cu reprezentanții marilor companii industriale. Ministerul Energiei a organizat luni o întâlnire online la care au participat peste 80 de mari consumatori de electricitate, fiind analizate soluții pentru reducerea voluntară a consumului în intervalele cu cerere maximă.
Ilie Bolojan a explicat că obiectivul este evitarea unor măsuri restrictive și protejarea alimentării populației. În acest context, autoritățile le solicită instituțiilor publice și operatorilor economici să identifice modalități prin care să genereze economii de energie, în special între orele 21:00 și 23:00, perioadă în care consumul atinge, de regulă, cele mai ridicate valori ale zilei.
Premierul a subliniat că legislația prevede proceduri pentru situațiile de urgență, inclusiv posibilitatea limitării alimentării unor consumatori industriali în condiții extreme. Totuși, autoritățile își propun să evite astfel de scenarii prin cooperare și prin reducerea voluntară a consumului acolo unde este posibil.
Specialiștii din domeniul energetic atrag atenția că nivelul redus al Dunării afectează nu doar transportul fluvial, ci și funcționarea unor obiective strategice pentru sistemul energetic. Debitele înregistrate în această perioadă sunt printre cele mai scăzute din ultimele decenii, ceea ce impune monitorizarea continuă a infrastructurii și adoptarea rapidă a unor măsuri de adaptare.
În același timp, autoritățile continuă să urmărească evoluția condițiilor meteorologice și hidrologice. O eventuală creștere a debitului Dunării ar reduce presiunea asupra sistemului energetic și ar facilita funcționarea în condiții normale a capacităților de producție care depind de apa fluviului.
În perioada următoare, Guvernul, Ministerul Energiei și operatorii din sistem vor analiza permanent situația și vor decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Până atunci, apelul adresat instituțiilor și marilor consumatori pentru utilizarea eficientă a energiei în intervalele de vârf rămâne una dintre principalele soluții pentru menținerea echilibrului sistemului energetic național și asigurarea continuității alimentării cu energie electrică.
