Seceta prelungită și nivelul extrem de scăzut al Dunării produc efecte importante asupra sectorului energetic din Europa de Sud-Est. În Serbia, cele mai mari hidrocentrale amplasate pe fluviu funcționează cu mult sub capacitatea obișnuită, iar autoritățile au transmis un apel către populație pentru utilizarea responsabilă a energiei electrice. Situația ridică îngrijorări și în țările vecine, inclusiv în România și Bulgaria, unde condițiile hidrologice sunt similare.
Potrivit ministrului sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, debitul redus al Dunării a afectat direct producția de electricitate din marile hidrocentrale Djerdap 1 și Djerdap 2. Cele două obiective energetice, considerate esențiale pentru sistemul național, produc în prezent doar o parte din energia pe care o pot genera în condiții normale.
Conform datelor prezentate de oficialul sârb, hidrocentrala Djerdap 1 funcționează la aproximativ 20% din capacitatea sa, în timp ce Djerdap 2 operează la circa 30%. Diferența este semnificativă față de nivelurile obișnuite și reflectă impactul direct al secetei asupra producției de energie regenerabilă.
Cele două hidrocentrale sunt amplasate pe Dunăre, în apropierea graniței cu România, la aproximativ 240 de kilometri sud-est de Belgrad. În mod obișnuit, acestea contribuie cu aproape 18% din producția anuală de energie electrică a Serbiei, fiind printre cele mai importante surse de electricitate din țară.
Autoritățile au explicat că debitul Dunării a coborât până la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, un nivel apropiat de cele mai scăzute valori înregistrate în ultimele decenii. Situații comparabile au fost consemnate în anii 1985 și 2003, perioade considerate de referință pentru episoadele severe de secetă.
Ministrul Energiei a precizat că lunile mai, iunie și iulie din acest an au adus cea mai redusă producție de energie la hidrocentralele Djerdap de la punerea lor în funcțiune. Evoluția este pusă pe seama lipsei precipitațiilor și a temperaturilor foarte ridicate care au afectat întregul bazin al Dunării.
În prezent, sistemul energetic al Serbiei se bazează în proporție de aproximativ 70% pe centralele termice și în jur de 30% pe hidrocentrale. Reducerea producției de energie hidro obligă autoritățile să se bazeze mai mult pe alte surse de producție pentru a menține echilibrul sistemului energetic.
Situația este complicată și de creșterea consumului de electricitate. Temperaturile ridicate din această perioadă determină utilizarea intensă a aparatelor de aer condiționat în locuințe, instituții și spații comerciale, ceea ce mărește presiunea asupra rețelei electrice.
Oficialii sârbi atrag atenția că această problemă nu afectează doar Serbia. Condițiile meteorologice și hidrologice influențează întreaga regiune, iar România și Bulgaria se confruntă, la rândul lor, cu efectele nivelului redus al Dunării asupra producției de energie și asupra altor activități economice dependente de fluviu.
În plus, debitul scăzut al Dunării poate avea consecințe și asupra navigației fluviale, transportului de mărfuri și activităților economice desfășurate în porturile dunărene. În perioadele de secetă accentuată, unele sectoare ale fluviului pot deveni dificil de traversat pentru navele cu încărcătură mare, ceea ce influențează lanțurile logistice din regiune.
Ministrul Energiei a avertizat că reducerea producției de electricitate, combinată cu cererea ridicată din timpul verii, poate pune presiune atât asupra disponibilității energiei, cât și asupra costurilor din piață. Potrivit acesteia, toți acești factori contribuie la un context energetic mai dificil decât în anii precedenți.
Datele prezentate de autorități arată că, în prezent, consumul zilnic de energie electrică în Serbia este de aproximativ 105 GWh. În sezonul rece, când temperaturile scad semnificativ, necesarul poate ajunge la 110-115 GWh pe zi, ceea ce înseamnă că sistemul energetic trebuie să fie pregătit și pentru perioade cu cerere și mai mare.
În acest context, autoritățile sârbe au lansat un apel public prin care îi îndeamnă pe cetățeni să utilizeze energia electrică în mod responsabil. Recomandarea vizează reducerea consumului inutil și folosirea eficientă a aparatelor electrice, astfel încât sistemul energetic să poată face față mai ușor perioadei de secetă și temperaturilor extreme.
Evoluția nivelului Dunării va rămâne un element esențial în perioada următoare. Dacă seceta va continua și precipitațiile vor rămâne reduse, producția de energie hidro ar putea fi afectată în continuare, iar provocările pentru sectorul energetic din Serbia și din statele riverane Dunării ar putea deveni și mai mari. Autoritățile monitorizează permanent situația și analizează măsurile necesare pentru menținerea stabilității alimentării cu energie în regiune.
