Reforma pensiilor speciale intră într-o nouă etapă. Premierul Ilie Bolojan a anunțat, după ședința extraordinară de Guvern dedicată reformei administrative și măsurilor de relansare economică, că Executivul va majora vârsta de pensionare pentru angajații din structurile de ordine publică și apărare.
Potrivit șefului Guvernului, pachetul de măsuri pentru administrația centrală include auditarea cheltuielilor de personal și ajustări privind ieșirea la pensie în domenii esențiale pentru siguranța națională.
Creștere etapizată până la 65 de ani
În prezent, cadrul general este stabilit prin Legea nr. 282/2023, care prevede majorarea graduală a vârstei standard de pensionare pentru militari și polițiști, de la 60 la 65 de ani, până în 2035. Calendarul propus indică o creștere cu câte un an, începând din 2031, astfel încât în 2035 vârsta de pensionare să ajungă la 65 de ani.
Sindicatele din structurile de apărare și ordine publică au atras atenția că aceste prevederi sunt deja în vigoare și că orice nouă intervenție legislativă trebuie să respecte principiul predictibilității.
Modificări la pensiile militare de stat
În proiectul de ordonanță privind reforma administrativă, pus recent în dezbatere publică, se precizează că Guvernul va aproba, în termen de 30 de zile de la publicare, modificări la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.
Documentul prevede creșterea etapizată și progresivă a vârstei standard de pensionare, introducerea unor măsuri tranzitorii și menținerea drepturilor pentru persoanele care îndeplinesc deja condițiile legale la momentul adoptării noilor reguli. Totodată, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în sectorul „Apărare, ordine publică și securitate națională” ar urma să fie compensată prin efectele reformei sistemului de pensii militare.
Excepții pentru structurile operative
Premierul Ilie Bolojan a precizat că anumite categorii profesionale vor beneficia în continuare de condiții speciale, având în vedere natura activității. Este vorba despre personalul din prima linie, cum ar fi parașutiștii sau jandarmii implicați în misiuni operative, unde solicitările fizice și riscurile sunt ridicate.
Pentru aceste funcții, ar putea fi menținute mecanisme care să permită o pensionare mai rapidă, prin echivalarea anilor de muncă în condiții speciale.
Ce alte pensii speciale ar putea fi reformate
În România, mai multe categorii beneficiază de pensii de serviciu reglementate prin legi speciale, diferite de sistemul public administrat de Casa Națională de Pensii Publice. Plata acestor drepturi este realizată fie prin CNPP, fie prin casele sectoriale ale Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne sau ale serviciilor de informații.
Printre beneficiarii pensiilor de serviciu se numără:
membrii corpului diplomatic și consular;
funcționarii publici parlamentari;
personalul aeronautic civil navigant;
magistrații;
personalul auxiliar din instanțe și parchete;
foștii angajați ai Curții de Conturi.
Reforma pensiilor magistraților
Un capitol distinct îl reprezintă pensiile magistraților, reglementate prin Legea nr. 303/2022. Conform proiectelor aflate în dezbatere, formula de calcul ar urma să fie modificată: pensia ar putea reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de cel mult 70% din ultima indemnizație netă.
În prezent, nivelul este stabilit la 80% din baza de calcul raportată la veniturile din ultima lună de activitate. De asemenea, vechimea minimă necesară pentru pensionare ar putea crește de la 25 la 35 de ani, iar vârsta standard ar urma să ajungă treptat la 65 de ani.
Planul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, astfel încât, dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, magistrații ar putea ieși la pensie la 65 de ani în 2042.
Cine se pensionează în prezent la 60 de ani
Cu excepția personalului din Aviația Civilă, majoritatea beneficiarilor de pensii de serviciu – diplomați, funcționari parlamentari, grefieri sau personal auxiliar din parchete și angajați ai Curții de Conturi – au prevăzută o vârstă standard de pensionare de 60 de ani.
Pentru aceste categorii, cuantumul pensiei este, în general, stabilit la 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni anterioare pensionării.
Reforma anunțată de Guvern marchează un nou pas în dezbaterea privind echitatea și sustenabilitatea sistemului de pensii din România. În perioada următoare, proiectele legislative vor intra în circuitul parlamentar, unde ar putea suferi modificări înainte de adoptarea formei finale.
