Oprirea reactoarelor de la Cernavodă readuce în atenție una dintre cele mai importante probleme ale sistemului energetic din România: cât de mult poate influența reducerea producției interne prețul plătit de consumatori. În contextul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 2 de la Cernavodă a intrat pe 13 august 2026 în procedura de oprire controlată, după ce și Unitatea 1 fusese oprită anterior. Măsura are caracter preventiv și este legată de condițiile necesare pentru răcirea în siguranță a instalațiilor.
Situația nu înseamnă că românii vor rămâne fără energie electrică. Necesarul poate fi acoperit prin combinația dintre producția disponibilă în țară, importuri și celelalte surse din sistem. Problema este însă costul acestei energii. Atunci când producția internă scade, iar cererea trebuie acoperită prin achiziții suplimentare, presiunea asupra pieței poate crește.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a explicat că importurile se realizează în condiții de preț mai ridicat, iar efectele ar putea fi resimțite inclusiv de consumatorii casnici. El a subliniat însă că, în acest moment, nu poate fi stabilită o majorare exactă pentru facturile populației, deoarece durata opririi Unității 2 este un factor esențial.
Așadar, procentul de 20% vehiculat în spațiul public trebuie privit ca un scenariu, nu ca o majorare deja decisă. Factura finală depinde de oferta furnizorului, consumul lunar, tariful din contract, taxele și componentele reglementate. Nu există, în prezent, o confirmare oficială că toate gospodăriile vor plăti automat cu 20% mai mult.
Pentru a înțelege ce ar putea însemna un asemenea scenariu, putem face un calcul simplu. Dacă un consumator plătește în prezent un preț final de 1,30 lei/kWh, o creștere de 20% ar duce ipotetic tariful la 1,56 lei/kWh. Calculul este orientativ și nu reprezintă o prognoză oficială a viitoarelor contracte de furnizare.
La un apartament cu două camere, unde consumul lunar este, de exemplu, de aproximativ 180 kWh, factura calculată la 1,30 lei/kWh ar fi de 234 de lei. În scenariul unei creșteri de 20%, la 1,56 lei/kWh, aceeași cantitate de energie ar costa aproximativ 280,8 lei. Diferența ar fi de aproape 47 de lei pe lună.
Pentru un apartament cu trei camere și un consum ipotetic de 240 kWh pe lună, calculul pornește de la o factură de 312 lei la tariful de 1,30 lei/kWh. La 1,56 lei/kWh, suma ar ajunge la aproximativ 374,4 lei. În acest exemplu, creșterea ar fi de circa 62 de lei pentru o singură factură.
În cazul unui apartament cu patru camere, la un consum de 300 kWh pe lună, factura ar fi de aproximativ 390 de lei la tariful de 1,30 lei/kWh. Dacă prețul ar crește cu 20%, până la 1,56 lei/kWh, suma ar ajunge la 468 de lei. Diferența ar fi, în acest scenariu, de 78 de lei pe lună.
Aceste calcule trebuie interpretate cu atenție, deoarece numărul de camere nu stabilește automat consumul de energie. O familie care folosește aparate electrice numeroase, aer condiționat, boiler, uscător de rufe sau alte echipamente poate avea un consum mult mai mare decât o gospodărie de aceeași dimensiune.
Un alt aspect important este perioada în care ar putea apărea eventualele scumpiri. Potrivit explicațiilor oferite de oficialii din energie, efectele asupra consumatorilor pot deveni mai vizibile pe măsură ce contractele existente ajung la termen și sunt încheiate unele noi. În acel moment, furnizorii vor lua în calcul costurile de achiziție ale energiei și condițiile existente pe piață.
În același timp, oprirea Cernavodă nu trebuie confundată cu apariția automată a unor pene de curent la nivel național. Autoritățile au transmis că alimentarea consumatorilor poate fi asigurată, iar măsurile luate la centrală urmăresc în primul rând securitatea instalațiilor. Închiderea controlată a unităților nucleare a fost determinată de nivelul extrem de scăzut al Dunării, în condițiile secetei severe.
Pe de altă parte, situația pune presiune pe Sistemul Energetic Național și evidențiază importanța existenței unor surse de producție diversificate. România trebuie să compenseze temporar energia nucleară indisponibilă prin alte capacități și prin importuri, iar prețurile de pe piețele regionale pot influența costurile suportate de furnizori.
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a avansat la rândul său scenariul unei creșteri de 15-20% a facturilor la utilități, însă această estimare reprezintă o declarație politică și nu o decizie privind tarifele pentru populație. De aceea, românii nu ar trebui să considere aceste procente drept valori garantate pentru următoarele facturi.
În concluzie, oprirea Unităților 1 și 2 de la Cernavodă reprezintă o situație neobișnuită pentru sistemul energetic românesc și poate pune presiune asupra prețurilor, mai ales dacă perioada de indisponibilitate se prelungește. Pentru un scenariu de creștere cu 20%, diferența ar fi de aproximativ 47 de lei la 180 kWh, 62 de lei la 240 kWh și 78 de lei la 300 kWh. Totuși, acestea sunt calcule orientative, iar factura reală din toamnă va depinde de contractul fiecărui consumator și de evoluția prețurilor la energie.
