Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe joi o decizie esențială într-unul dintre cele mai urmărite dosare penale din România. Judecătorii trebuie să stabilească dacă procesul pe fond în cauza care îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați poate începe sau dacă vor fi admise contestațiile formulate împotriva încheierii din camera preliminară.
Hotărârea este așteptată după mai multe amânări și reluări ale dezbaterilor, generate inclusiv de schimbarea componenței completului de judecată. Cazul are în centrul său acuzații privind presupuse acțiuni îndreptate împotriva ordinii constituționale, fiind unul dintre cele mai complexe dosare aflate pe rolul instanței supreme.
Inițial, Curtea de Apel București a decis, în 2 aprilie 2026, că dosarul poate intra în faza de judecată pe fond. Hotărârea a fost însă contestată, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde pronunțarea a fost amânată în repetate rânduri. Ultimul termen a fost stabilit pentru 6 august 2026, dată la care instanța este așteptată să ofere o soluție.
În perioada analizării contestațiilor, procedura a fost reluată în camera preliminară după admiterea cererii de abținere formulate de unul dintre judecători. Schimbarea completului a impus reluarea dezbaterilor, ceea ce a prelungit parcursul procesual înainte ca dosarul să ajungă efectiv în faza de judecată.
Conform deciziei pronunțate anterior de Curtea de Apel București, rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost considerat legal, iar instanța a dispus începerea judecății pentru toți cei 22 de inculpați. Această soluție este însă cea asupra căreia instanța supremă trebuie acum să se pronunțe definitiv.
În dosar, Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false în formă continuată. Fostul candidat la alegerile prezidențiale respinge acuzațiile formulate împotriva sa, iar cauza se află încă în etapa procedurală în care se verifică legalitatea trimiterii în judecată.
Horațiu Potra este trimis în judecată pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și pentru infracțiuni privind regimul armelor și munițiilor și regimul materiilor explozive. În același dosar au fost inculpați și fiul său, Dorian Potra, respectiv nepotul său, Alexandru Potra, acuzați de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Situația juridică a lui Horațiu Potra s-a modificat în cursul anului, după ce Înalta Curte a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. De asemenea, fiul și nepotul său au fost plasați sub control judiciar, după ce anterior se aflaseră în arest la domiciliu.
Horațiu Potra a fost adus în România în noiembrie 2025, după ce a fost localizat în Dubai și și-a exprimat acordul pentru a reveni în țară. Potrivit autorităților, această acceptare a permis finalizarea rapidă a procedurilor, în condițiile în care între România și Emiratele Arabe Unite nu există un acord de extrădare.
Separat de acest dosar, Călin Georgescu este trimis în judecată și într-o altă cauză penală, în care este acuzat de promovarea în public a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război, precum și de propagandă legionară. În aprilie 2026, Tribunalul București a dispus definitiv încetarea controlului judiciar instituit anterior în privința sa.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, faptele investigate au legătură cu evenimentele care au urmat deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 privind anularea alegerilor prezidențiale. Anchetatorii susțin că, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-ar fi întâlnit în județul Ilfov, unde ar fi discutat un plan privind organizarea unor acțiuni care, în viziunea acuzării, ar fi urmărit destabilizarea ordinii constituționale.
Procurorii afirmă că planul presupunea deplasarea spre București a unui grup format din persoane cu pregătire militară, care ar fi urmat să deturneze protestele pașnice și să provoace acțiuni violente. Acuzațiile formulate de Ministerul Public susțin că scopul urmărit ar fi fost împiedicarea exercitării puterii legitime a statului și afectarea ordinii constituționale. Aceste acuzații nu reprezintă însă constatări definitive ale instanței.
În cadrul anchetei, autoritățile au instituit filtre rutiere în județele Ilfov și Dâmbovița, precum și în București. În urma controalelor efectuate asupra mai multor autovehicule, anchetatorii au anunțat descoperirea unor arme albe, spray-uri iritant-lacrimogene, bastoane telescopice, pistoale și materiale pirotehnice. Ulterior, în februarie 2025, procurorii au desfășurat zeci de percheziții în mai multe județe, inclusiv la locuința lui Horațiu Potra, unde au fost găsite sume importante de bani și arme, potrivit informațiilor comunicate oficial.
Decizia pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o va pronunța va stabili dacă dosarul va intra în etapa judecății pe fond sau dacă procedura va urma o altă direcție procesuală. Soluția instanței privește exclusiv aspectele de legalitate analizate în camera preliminară și nu reprezintă o hotărâre privind vinovăția sau nevinovăția inculpaților, această chestiune urmând să fie stabilită doar după desfășurarea procesului, în condițiile prevăzute de lege.
