La finalul unui mandat intens de cinci ani, Laura Codruța Kövesi a transmis un mesaj ferm despre realitatea alarmantă a fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene. În cadrul prezentării raportului anual în fața Comitetului pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din Parlamentul European, aceasta a subliniat că dimensiunea fenomenului a fost mult timp subestimată.
Procurorul-șef european a evidențiat că încă de la începutul mandatului a ales o abordare directă și accelerată, în ciuda resurselor limitate. Instituția pe care o conduce, Parchetul European (EPPO), a fost nevoită să funcționeze într-un context dificil, cu personal insuficient și un volum ridicat de cazuri încă din prima etapă.
La momentul lansării EPPO, structura operațională era departe de a fi completă. Existau procurori delegați care lucrau doar parțial, lipsa personalului de sprijin era evidentă, iar numărul de dosare depășea deja o mie. Aceste provocări au pus presiune pe instituție încă din primele luni de activitate.
În ciuda acestor dificultăți, conducerea EPPO a decis să nu accepte limitele inițiale. Strategia adoptată a fost una de extindere rapidă și eficientizare a mecanismelor de investigare. Rezultatele nu au întârziat să apară, iar instituția a început să capete tot mai multă relevanță în lupta împotriva fraudelor financiare la nivel european.
În prezent, volumul de muncă al EPPO a crescut considerabil. Numărul dosarelor active a ajuns la aproximativ 3.600, o creștere semnificativă față de începutul mandatului. Această evoluție reflectă atât o capacitate mai mare de investigare, cât și o imagine mai clară asupra fenomenului infracțional.
Creșterea numărului de anchete este rezultatul extinderii echipei de procurori delegați și al consolidării personalului administrativ. Totodată, instituția a devenit mai eficientă în identificarea și deschiderea de noi cazuri, ceea ce a dus la o activitate intensificată pe toate palierele.
Cu toate acestea, Laura Codruța Kövesi a avertizat că EPPO se apropie de limita capacității sale operaționale. Fără resurse suplimentare, riscul este ca volumul de muncă să depășească posibilitățile reale de gestionare, afectând eficiența investigațiilor.
Un aspect important evidențiat în raport îl reprezintă tipologia fraudelor investigate. Aproximativ 21% dintre cazuri vizează fondurile destinate redresării și rezilienței, ceea ce indică o vulnerabilitate crescută în gestionarea acestor resurse esențiale pentru dezvoltarea economică a statelor membre.
Fraudele legate de TVA și taxele vamale rămân însă cele mai problematice. Deși nu reprezintă majoritatea cazurilor, acestea generează cele mai mari prejudicii financiare. Impactul lor asupra bugetului Uniunii Europene este considerabil și ridică semne de întrebare privind eficiența mecanismelor de control.
Datele actuale arată că EPPO investighează fraude fiscale care depășesc suma de 45 de miliarde de euro. Această valoare reflectă amploarea reală a fenomenului și confirmă necesitatea unor măsuri mai ferme la nivel european pentru combaterea criminalității economice.
Un rol important în aceste fraude îl joacă rețelele de criminalitate organizată. Acestea operează la scară largă, coordonând importuri masive și utilizând scheme complexe pentru a evita plata taxelor și a genera profituri ilegale.
Potrivit declarațiilor făcute de Laura Codruța Kövesi, Uniunea Europeană se confruntă cu un val de astfel de activități, în special în zona importurilor din Asia. Aceste rețele nu doar afectează bugetul, ci reprezintă și o amenințare directă la adresa securității economice.
În acest context, oficialul european a subliniat că lupta împotriva fraudelor nu este doar o problemă financiară, ci una strategică. Protejarea bugetului UE este esențială pentru implementarea politicilor comune și pentru menținerea încrederii între statele membre.
Pe final de mandat, mesajul transmis este clar: fără consolidarea mecanismelor antifraudă și fără sprijin politic continuu, riscurile vor continua să crească. Activitatea EPPO demonstrează că fenomenul este mai complex decât se estima inițial și necesită o reacție coordonată la nivel european.
