Președintele României, Nicușor Dan, reia luni consultările cu partidele parlamentare, într-o nouă încercare de a debloca situația politică și de a forma un Guvern cu mandat deplin. După mai multe tentative eșuate, șeful statului a anunțat că această rundă de discuții se va încheia cu desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru.
Consultările de la Palatul Cotroceni au loc după ce Parlamentul a respins, la finalul lunii septembrie, programul de guvernare și lista de miniștri propuse de Siegfried Mureșan. Liberalul a fost al treilea candidat desemnat de Nicușor Dan în ultimele cinci luni, însă nu a reușit să obțină majoritatea necesară pentru învestirea unui nou Executiv.
Potrivit programului stabilit de Administrația Prezidențială, seria întâlnirilor începe la ora 14:00, cu reprezentanții Partidului Social Democrat. La 14:30 este programată întâlnirea cu AUR, iar de la 15:30 vor intra la discuții reprezentanții USR. UDMR este programat la ora 16:00, urmat de grupul minorităților naționale, la 16:30.
Discuțiile vor continua pe parcursul întregii seri. Reprezentanții S.O.S. România sunt așteptați la ora 17:00, cei ai Partidului Oamenilor Tineri la 17:30, iar grupul parlamentar Uniți pentru România la 18:00. La 18:30 este programată întâlnirea cu grupul PACE – Întâi România, iar la ora 19:00 sunt așteptați parlamentarii neafiliați.
Miza acestei runde de consultări este una importantă, deoarece România se află de aproximativ cinci luni într-o perioadă în care Guvernul funcționează interimar. Situația a devenit cu atât mai complicată cu cât negocierile dintre partidele parlamentare nu au dus până acum la o formulă capabilă să obțină voturile necesare în Parlament.
Actuala criză politică a început după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, printr-o moțiune de cenzură adoptată la începutul lunii mai. PSD s-a retras anterior din coaliția de guvernare, iar moțiunea a trecut cu sprijinul parlamentarilor AUR. Din acel moment, formarea unei noi majorități a devenit principala provocare pentru președintele Nicușor Dan.
Prima încercare importantă de după intrarea în această perioadă de instabilitate politică a venit în luna iunie. Pe 4 iunie, șeful statului l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Zece zile mai târziu, acesta și-a depus mandatul, după ce a constatat că nu poate construi o majoritate parlamentară care să susțină un nou Executiv.
În aceeași zi, președintele a făcut o nouă nominalizare și l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea să formeze Guvernul. Acesta a mers în Parlament pentru votul de învestitură pe 22 iunie, însă încercarea s-a încheiat cu un nou eșec. Au fost înregistrate 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, însă procedura nu a dus la instalarea unui Guvern.
După acel moment, Nicușor Dan a convocat o nouă rundă de consultări cu formațiunile politice. De această dată, discuțiile s-au concentrat inclusiv asupra posibilității unui Guvern minoritar. Nu a fost însă anunțată o nouă nominalizare imediată, iar negocierile politice au continuat în lunile următoare.
O altă etapă importantă s-a consumat în septembrie, când președintele a încercat din nou să găsească o soluție pentru ieșirea din impas. Pe 17 septembrie, după consultările cu partidele parlamentare, Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru.
Mureșan a mers mai departe cu procedura constituțională și a prezentat Parlamentului atât programul de guvernare, cât și lista viitorului Cabinet. Votul din 30 septembrie a arătat însă că susținerea politică nu era suficientă. Guvernul propus nu a obținut cele 233 de voturi necesare pentru învestire, astfel că România a rămas în aceeași situație.
Eșecul ultimei nominalizări a readus în discuție inclusiv posibilitatea alegerilor parlamentare anticipate. Totuși, Nicușor Dan a transmis că nu urmărește această variantă și că va încerca mai întâi o nouă soluție politică. Președintele a anunțat chiar din Cehia, unde se afla într-o vizită oficială, că va convoca noi consultări și că, la finalul acestora, va exista o nouă nominalizare pentru funcția de premier.
Din punct de vedere constituțional, procedura presupune ca președintele să desemneze un candidat după consultarea partidului care deține majoritatea absolută sau, în lipsa unei asemenea majorități, a formațiunilor reprezentate în Parlament. Candidatul desemnat are apoi la dispoziție zece zile pentru a solicita votul de încredere asupra programului și listei Guvernului.
Astfel, atenția se mută acum asupra celui care va primi a patra nominalizare pentru funcția de prim-ministru din această perioadă. Deocamdată, principala problemă rămâne aceeași: găsirea unei formule politice care să poată aduna cele 233 de voturi necesare în Parlament. Consultările de luni pot oferi primele indicii despre direcția în care se îndreaptă negocierile și despre posibilitatea ca România să aibă, în sfârșit, un Guvern cu puteri depline.
