În fiecare an, pe 14 octombrie, mii de credincioși ortodocși se îndreaptă spre Iași pentru a o cinsti pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Considerată Ocrotitoarea Moldovei, aceasta ocupă un loc important în tradiția religioasă românească, iar sărbătoarea sa aduce împreună oameni veniți din diferite regiuni ale țării.
Moaștele sfintei se află la Catedrala Mitropolitană din Iași, unde credincioșii vin să se roage și să participe la slujbele religioase. În jurul acestui loc s-au păstrat numeroase relatări și obiceiuri, transmise de-a lungul generațiilor. Printre poveștile care stârnesc curiozitatea se numără și cea despre un sigiliu despre care se spune că s-ar afla sub veșmintele care acoperă moaștele.
Potrivit tradiției bisericești, Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în localitatea Epivat din Tracia, în apropiere de Constantinopol. Provenea dintr-o familie creștină și ar fi fost atrasă încă din copilărie de rugăciune și de ajutorarea oamenilor sărmani.
O relatare despre primii ani ai vieții sale spune că, la aproximativ zece ani, Parascheva ar fi auzit într-o biserică un îndemn al Mântuitorului adresat celor care doreau să Îl urmeze. Cuvintele au impresionat-o profund, iar tânăra ar fi început să ofere hainele sale persoanelor care aveau nevoie de ajutor.
Mai târziu, aceasta a ales să se retragă din viața obișnuită și să se dedice credinței. Tradiția consemnează că a ajuns în ținutul Pontului, unde ar fi petrecut aproximativ cinci ani într-o mănăstire închinată Maicii Domnului, aflată în apropiere de Heracleea.
După această perioadă, Sfânta Parascheva a plecat spre Țara Sfântă, dorind să se roage în locurile legate de viața lui Iisus Hristos. Ajunsă la Ierusalim, s-ar fi retras într-o mănăstire de călugărițe din apropierea Iordanului, unde și-a continuat viața de rugăciune și nevoință.
Potrivit relatărilor păstrate în tradiția ortodoxă, în jurul vârstei de 25 de ani, sfânta ar fi primit un îndemn în vis să se întoarcă în locurile natale. Aceasta a revenit la Epivat, unde și-a petrecut ultima parte a vieții. Povestea întoarcerii sale este amintită și în scrierile Mitropolitului Varlaam.
De-a lungul timpului, moaștele Sfintei Parascheva au trecut prin mai multe locuri înainte de a ajunge la Iași. În prezent, acestea se află la Catedrala Mitropolitană, devenită unul dintre cele mai importante centre de pelerinaj ortodox din România. În fiecare an, sărbătoarea din 14 octombrie este marcată prin slujbe și momente de rugăciune.
Una dintre cele mai cunoscute relatări legate de moaște face referire la un sigiliu și la un mesaj de avertizare. Potrivit tradiției populare, sub veșmintele schimbate periodic s-ar afla un alt strat de îmbrăcăminte, asociat cu un sigiliu din vremea domnitorului Vasile Lupu și a Mitropolitului Varlaam.
Textul transmis în această poveste este formulat astfel: „Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”. Mesajul este interpretat ca un avertisment menit să sublinieze importanța păstrării moaștelor împreună și respectarea tradiției legate de acestea.
Este important de precizat că detaliile despre sigiliu și formularea exactă a mesajului sunt prezentate în relatări populare și materiale de popularizare religioasă. În lipsa unor documente istorice verificate care să confirme fiecare detaliu, povestea trebuie atribuită tradiției, nu prezentată ca un fapt demonstrat în toate aspectele sale.
Veșmintele Sfintei Parascheva sunt schimbate periodic de către clericii implicați în îngrijirea raclei, potrivit rânduielilor bisericești. Relatările despre această practică menționează că veșmintele sunt pregătite în ateliere bisericești, iar confecționarea lor poate fi însoțită de rugăciune și post.
Unele dintre veșmintele înlocuite sunt oferite ulterior unor biserici care poartă hramul Sfintei Parascheva. Prin această tradiție, cinstirea Ocrotitoarei Moldovei se extinde și în alte comunități religioase din țară.
În tradiția populară românească, ziua de 14 octombrie este asociată și cu anumite obiceiuri gospodărești. În unele zone, oamenii evită cusutul, spălatul rufelor sau alte activități, considerând că sărbătoarea trebuie respectată prin odihnă și rugăciune. Aceste practici diferă de la o regiune la alta și nu trebuie confundate cu reguli liturgice obligatorii stabilite de Biserică.
Pentru credincioșii ortodocși, sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva rămâne în primul rând un prilej de rugăciune, milostenie și apropiere de valorile creștine. Pelerinajul de la Iași continuă să atragă oameni care își exprimă credința și speranța, în timp ce poveștile despre moaște și despre sigiliul ascuns sub veșminte rămân parte a relatărilor care însoțesc această importantă sărbătoare religioasă.
