Mai multe orașe importante din Europa solicită Uniunii Europene să ia în calcul interzicerea completă a filtrelor de țigări, pe fondul problemelor tot mai mari provocate de poluarea cu mucuri de țigară. Autoritățile locale susțin că aceste componente, fabricate în principal din materiale plastice, nu protejează sănătatea fumătorilor în măsura în care se crede și reprezintă o sursă majoră de deșeuri în spațiile publice.
Inițiativa poartă numele „No (Plastic) Filter” și reunește administrații locale, organizații de mediu și instituții implicate în protejarea resurselor de apă. Printre orașele care susțin demersul se numără Bruxelles, München, Dublin și Genova. Campania este promovată cu sprijinul guvernului olandez și urmărește introducerea unor reguli europene mai stricte pentru produsele din tutun care conțin filtre.
Potrivit reprezentanților administrațiilor participante, actualele măsuri europene nu au reușit să rezolve problema deșeurilor provenite din fumat. Sistemul de responsabilitate extinsă a producătorului obligă companiile să contribuie la acoperirea costurilor generate de colectarea și curățarea acestor resturi. Cu toate acestea, autoritățile consideră că plata unor contribuții financiare nu este suficientă pentru a reduce cantitatea de mucuri abandonate pe străzi, în parcuri și în apropierea clădirilor publice.
Situația este deosebit de vizibilă în capitala Belgiei. Anas Ben Abdelmoumen, consilier municipal responsabil de curățenia publică, a explicat că mucurile de țigară reprezintă aproximativ 30% din totalul deșeurilor identificate în Bruxelles. Acestea afectează aspectul orașului și presupun eforturi suplimentare din partea angajaților serviciilor de salubritate, care trebuie să le colecteze în mod constant.
Problema nu se limitează însă la Belgia. Mai multe localități din Germania, Cehia, Ungaria și Lituania au aderat la inițiativa europeană, considerând că poluarea produsă de filtrele de țigări necesită o intervenție la nivel comunitar. Reprezentanții acestor orașe vor ca instituțiile europene să analizeze nu doar costurile curățeniei, ci și efectele pe termen lung asupra mediului.
Un moment important pentru această campanie îl reprezintă revizuirea legislației europene privind produsele din tutun. Comisia Europeană urmează să analizeze regulile existente, iar organizațiile care susțin interzicerea filtrelor consideră că modificarea directivei ar putea deschide calea unei asemenea decizii. Dacă propunerea nu va fi inclusă în această etapă, activiștii văd o altă posibilitate în revizuirea Directivei privind plasticul de unică folosință.
Organizația Mondială a Sănătății susține, la rândul său, eliminarea treptată sau interzicerea filtrelor de țigări. Argumentul principal este că acestea nu transformă fumatul într-un obicei sigur și contribuie la acumularea unor deșeuri care pot elibera substanțe poluante în mediul înconjurător. În plus, filtrele aruncate pe jos ajung frecvent în sistemele de canalizare, în cursurile de apă și, ulterior, în ecosisteme.
Karl Beerenfenger, reprezentant al organizației olandeze Fair Resource Foundation și unul dintre promotorii campaniei, consideră că filtrele reprezintă un produs care induce în eroare consumatorii. Acesta susține că oamenii pot avea impresia că țigările cu filtru sunt mai puțin periculoase, deși riscurile asociate fumatului rămân ridicate. În opinia sa, filtrele nu ar fi trebuit să devină o componentă obișnuită a produselor din tutun.
Există însă și o poziție diferită din partea industriei. Producătorii de țigări nu sunt de acord cu eliminarea filtrelor și susțin că acestea au un rol în reducerea expunerii la anumite substanțe toxice. Nathan Jones, responsabil de strategia de reglementare europeană în cadrul British American Tobacco, a declarat că nicio țigară nu poate fi considerată sigură, indiferent dacă are sau nu filtru. Totuși, compania afirmă că filtrele contribuie la respectarea cerințelor europene privind emisiile produselor din tutun.
Industria mai susține că, în prezent, nu există o alternativă suficient de eficientă și disponibilă la scară largă care să poată înlocui filtrele utilizate în producția de țigarete. Această poziție intră în contradicție cu solicitările organizațiilor ecologiste, care consideră că menținerea actualului sistem prelungește o problemă de mediu ce ar putea fi prevenită prin schimbări legislative.
Un alt argument important în favoarea interdicției este legat de cheltuielile suportate de administrațiile locale. La Haga, costurile anuale pentru îndepărtarea mucurilor de țigară din spațiile publice sunt estimate la aproximativ două milioane de euro. Isabelle Broeders, viceprimarul orașului, consideră că revizuirea legislației europene reprezintă o oportunitate de a elimina toate filtrele, indiferent de materialul din care sunt fabricate.
Majoritatea filtrelor utilizate în prezent sunt realizate din acetat de celuloză, un material pe bază de celuloză care conține plastic și care se degradează foarte greu în condiții naturale. Chiar dacă există variante alternative prezentate drept biodegradabile, acestea nu au ajuns să fie utilizate pe scară largă. Producătorii au susținut în repetate rânduri că acetatul de celuloză ar trebui tratat diferit de alte tipuri de plastic, însă autoritățile de mediu consideră că această abordare nu rezolvă problema de fond.
Reprezentanții Bruxellesului și ai Hăgăi avertizează că interzicerea exclusivă a plasticului din filtre ar putea lăsa loc unor soluții alternative care să păstreze aceleași probleme. Anas Ben Abdelmoumen atrage atenția că simpla înlocuire a unui material cu altul nu garantează reducerea poluării și ar putea permite producătorilor să evite anumite obligații prin utilizarea unor materiale încadrate diferit din punct de vedere tehnic.
Și cercetătorii din domeniul sănătății publice contestă utilitatea filtrelor. Yogi Hendlin, specialist în filosofia mediului și cercetător la Universitatea Erasmus din Rotterdam, susține că acestea creează o impresie înșelătoare de protecție. Potrivit explicațiilor sale, filtrul nu elimină substanțele responsabile pentru riscurile majore asociate fumatului, iar unele cercetări au ridicat inclusiv întrebări privind legătura dintre utilizarea filtrelor și riscul de cancer pulmonar.
Deocamdată, interzicerea filtrelor de țigări în întreaga Uniune Europeană rămâne o solicitare susținută de mai multe administrații locale și organizații de mediu, nu o măsură deja adoptată. Decizia va depinde de viitoarele modificări legislative și de modul în care instituțiile europene vor evalua argumentele autorităților, ale cercetătorilor și ale industriei tutunului. Discuția ar putea schimba regulile privind comercializarea țigărilor și gestionarea deșeurilor, într-un efort mai amplu de reducere a poluării urbane.
