După doi ani în care pensiile și salariile din sectorul public au fost menținute la același nivel, anul 2027 ar putea aduce o schimbare importantă pentru milioane de români. Continuarea înghețării veniturilor nu mai pare o soluție sustenabilă, însă eventualele majorări trebuie pregătite cu atenție, astfel încât să nu afecteze planul de reducere a deficitului bugetar. Acesta este avertismentul transmis de economistul Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal și fost consilier al premierului Ilie Bolojan.
Specialistul consideră că statul trebuie să găsească un echilibru între nevoia de a proteja veniturile populației și obligația de a reduce cheltuielile publice. În opinia sa, pensionarii și angajații din administrația publică nu pot suporta la nesfârșit efectele măsurilor de austeritate, mai ales după o perioadă în care inflația a diminuat puterea de cumpărare.
Discuția despre pensiile din 2027 are loc într-un moment în care România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală. La începutul acestui efort, în 2024, deficitul bugetar ajunsese la aproximativ 9,2% din Produsul Intern Brut, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Măsurile adoptate ulterior au contribuit la reducerea dezechilibrului, iar estimările prezentate de economist indică un deficit de aproximativ 6% din PIB.
Potrivit lui Ionuț Dumitru, până în prezent a fost realizată aproximativ jumătate din ajustarea necesară pentru ca România să ajungă la un deficit de sub 3% din PIB. Obiectivul este unul important pentru respectarea angajamentelor europene, însă drumul până la atingerea acestei ținte presupune în continuare decizii dificile privind bugetul de stat.
Pentru anul 2027, autoritățile ar trebui să urmărească reducerea deficitului de la aproximativ 6,2% la 5,2% din PIB. O asemenea ajustare nu este lipsită de dificultăți, însă ar reprezenta un efort mai redus decât cel depus în anii anteriori, când deficitul a fost diminuat cu aproximativ trei puncte procentuale. Economistul consideră că această țintă poate fi urmărită fără ca statul să mențină toate veniturile bugetarilor și pensionarilor la nivelul actual.
De ce nu ar trebui continuată înghețarea pensiilor și salariilor
Ionuț Dumitru apreciază că măsura înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor, aplicată în 2025 și 2026, și-a produs deja efectele în procesul de reducere a deficitului. Din acest motiv, prelungirea ei pentru încă un an ar putea deveni dificil de justificat, mai ales în condițiile în care populația a trecut printr-o perioadă îndelungată de scumpiri.
În intervenția sa la Digi24, economistul a explicat că veniturile trebuie să reintre într-un proces de indexare, însă ritmul de creștere reprezintă adevărata provocare. Nu este suficient ca statul să decidă majorarea pensiilor și salariilor, ci trebuie să stabilească în ce limite poate face acest lucru fără să pună în pericol echilibrul financiar.
Mesajul său este că eventualele creșteri trebuie realizate cu „moderație și cumpătare”. Mai exact, cheltuielile cu pensiile, salariile și asistența socială ar trebui să avanseze într-un ritm mai lent decât creșterea PIB-ului nominal. În acest fel, chiar dacă sumele plătite de stat vor fi mai mari, ponderea acestor cheltuieli în economia națională ar putea continua să scadă.
Această abordare ar permite autorităților să acorde majorări fără să renunțe la obiectivul de reducere a deficitului bugetar. În același timp, ar limita riscul ca o creștere prea rapidă a cheltuielilor permanente să creeze noi probleme în anii următori. Pentru pensionari și angajații din sectorul public, diferența va fi dată de procentul de indexare care va putea fi susținut efectiv din buget.
Se pregătesc majorări de 5% pentru pensionari și bugetari?
Întrebat dacă bugetul României ar putea suporta o majorare de cel mult 5% a pensiilor și salariilor, Ionuț Dumitru nu a dorit să confirme un asemenea scenariu. Economistul a precizat că o estimare corectă poate fi făcută numai după ce vor fi cunoscute toate datele care vor sta la baza construcției bugetului pentru 2027.
Proiecțiile disponibile în prezent indică o posibilă creștere a PIB-ului nominal de aproximativ 7-8%. Dacă această evoluție se va confirma, ar putea exista un reper pentru stabilirea nivelului de majorare a veniturilor. Totuși, procentul final nu este stabilit, iar estimările economice nu trebuie confundate cu o decizie oficială privind indexarea pensiilor.
PIB-ul nominal reflectă valoarea totală a economiei la prețurile curente, incluzând atât evoluția activității economice, cât și efectul modificărilor de prețuri. Tocmai de aceea, economistul consideră că ritmul de creștere a veniturilor bugetare trebuie raportat la această evoluție, nu stabilit independent de posibilitățile financiare ale statului.
Ce soluții propune economistul pentru reducerea deficitului
Pe lângă controlul cheltuielilor, Ionuț Dumitru consideră că România trebuie să îmbunătățească modul în care colectează taxele și impozitele existente. În opinia sa, noi majorări de taxe nu ar trebui să reprezinte principala soluție pentru acoperirea dezechilibrelor bugetare.
Statul ar trebui să se concentreze mai mult pe combaterea evaziunii fiscale, reducerea pierderilor din colectare și administrarea mai eficientă a veniturilor publice. În paralel, cheltuielile cu salariile, pensiile și asistența socială trebuie monitorizate atent, deoarece acestea reprezintă categorii importante în bugetul național.
Prin urmare, anul 2027 ar putea aduce o schimbare de direcție după doi ani de înghețare a veniturilor, dar acest lucru nu înseamnă automat majorări consistente. O eventuală indexare a pensiilor și salariilor va depinde de situația bugetară, de evoluția economiei și de deciziile pe care le vor lua autoritățile. Deocamdată, procentul unei eventuale creșteri nu a fost confirmat oficial, iar pensionarii trebuie să aștepte prezentarea bugetului pentru anul viitor.
