Europarlamentara Diana Iovanovici-Șoșoacă, președinta partidului S.O.S. România, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), fiind acuzată de săvârșirea a două infracțiuni de ultraj. Dosarul are legătură cu un incident petrecut în decembrie 2024, când doi agenți de poliție s-au prezentat la domiciliul acesteia pentru a-i înmâna un proces-verbal de contravenție.
Potrivit informațiilor comunicate de procurori, ancheta vizează comportamentul pe care l-ar fi avut politicianul în momentul întâlnirii cu cei doi polițiști, dar și declarațiile făcute ulterior pe rețelele de socializare. Dosarul a fost finalizat prin rechizitoriu, iar cauza urmează să fie analizată de instanța de judecată, care va stabili dacă acuzațiile formulate de procurori sunt întemeiate.
Pentru a înțelege cum s-a ajuns la această situație, trebuie amintit că totul a pornit de la o sancțiune contravențională aplicată în urma primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Atunci, Diana Șoșoacă s-ar fi filmat în cabina de vot și ar fi publicat imaginile în mediul online, încălcând prevederile Legii nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României.
Procesul-verbal de sancționare a fost întocmit la data de 24 noiembrie 2024. Câteva săptămâni mai târziu, pe 15 decembrie, doi polițiști din cadrul unei secții din București s-au deplasat la locuința europarlamentarei pentru a-i comunica documentul și a-i înmâna amenda. Conform PÎCCJ, agenții și-au declinat identitatea și calitatea oficială, explicând motivul pentru care se aflau la adresă.
Anchetatorii susțin că interacțiunea dintre cei implicați nu s-ar fi încheiat odată cu încercarea de înmânare a procesului-verbal. Potrivit rechizitoriului, Diana Șoșoacă i-ar fi urmat pe polițiști pe stradă și le-ar fi adresat mai multe expresii jignitoare. Procurorii au inclus în documentul de acuzare inclusiv formulările pe care susțin că aceasta le-a folosit în timpul incidentului.
Printre expresiile menționate în actul de sesizare a instanței se numără „fir-ar mama lor de scârbe”, „mama voastră de nenorociți ordinari” și „scârbe nenorocite”. Aceste afirmații reprezintă o parte dintre elementele pe care procurorii își bazează acuzația de ultraj, urmând ca instanța să stabilească în ce măsură faptele prezentate se încadrează în prevederile legale.
Dosarul nu se limitează însă la schimbul de replici din timpul întâlnirii cu agenții. Procurorii susțin că, ulterior, europarlamentara a transmis un live pe platformele TikTok și Facebook, în cadrul căruia ar fi făcut afirmații considerate amenințătoare la adresa celor doi polițiști. Potrivit anchetatorilor, agenții au aflat despre aceste declarații prin intermediul înregistrărilor publicate pe internet, iar conținutul acestora le-ar fi provocat o stare de temere.
În rechizitoriu sunt reproduse mai multe fragmente din transmisiunea respectivă. Printre declarațiile atribuite Dianei Șoșoacă se regăsesc referiri la folosirea unei bâte împotriva polițiștilor, la posibilitatea de a-și procura o armă și la reacții violente în cazul în care aceștia s-ar apropia de locuința sa. Procurorii consideră că aceste afirmații sunt relevante pentru cea de-a doua faptă de ultraj reținută în dosar.
În urma informațiilor apărute despre trimiterea în judecată, Diana Șoșoacă a reacționat și a transmis un punct de vedere solicitat de postul Pro TV. Europarlamentara respinge acuzațiile și contestă modul în care autoritățile au gestionat situația, susținând că acțiunea polițiștilor și dosarul penal ar avea legătură cu activitatea sa politică.
În mesajul transmis, lidera S.O.S. România a catalogat demersul drept un abuz instituțional și a criticat dur atât Poliția Română, cât și sistemul judiciar. Aceasta a susținut că incidentul ar reprezenta o încercare de intimidare și că dosarul ar avea o motivație politică. Afirmațiile îi aparțin europarlamentarei și reprezintă poziția sa în legătură cu acuzațiile formulate de procurori.
Totodată, Diana Șoșoacă a făcut referire la momentul în care polițiștii s-au prezentat la domiciliul său, afirmând că intervenția acestora ar fi afectat inclusiv familia. În declarația sa, aceasta a criticat comportamentul agenților și a pus sub semnul întrebării legalitatea și oportunitatea acțiunilor întreprinse de autorități.
Un alt aspect important al reacției sale îl reprezintă intenția anunțată de a nu-și angaja un avocat și de a nu se prezenta în fața instanței. Europarlamentara a afirmat că nu consideră că ar putea beneficia de o apărare corectă, deoarece, în opinia sa, rezultatul dosarului ar fi deja stabilit. Până în acest moment, aceste afirmații reprezintă poziția exprimată public de aceasta, nu o concluzie stabilită de instanță.
Cazul readuce în atenție și dezbaterea privind limitele libertății de exprimare în cazul persoanelor care ocupă funcții publice. Dreptul de a critica instituțiile statului, de a contesta deciziile autorităților și de a exprima opinii incomode este protejat de principiile democratice. În același timp, legislația prevede sancțiuni pentru anumite conduite îndreptate împotriva persoanelor care își exercită atribuțiile de serviciu. Încadrarea juridică a faptelor din acest dosar va trebui însă stabilită exclusiv printr-o hotărâre judecătorească.
Trimiterea în judecată nu înseamnă că persoana acuzată este vinovată. Rechizitoriul reprezintă actul prin care procurorii sesizează instanța și prezintă probele și argumentele pe care se bazează acuzațiile. Judecătorii vor analiza documentele, declarațiile și celelalte probe administrate în cauză, iar Diana Șoșoacă beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procesului penal.
Astfel, următoarea etapă va fi desfășurată în fața instanței competente, unde vor fi examinate cele două acuzații de ultraj. Decizia finală va aparține judecătorilor, iar desfășurarea procesului va clarifica dacă declarațiile și comportamentul descrise de procurori întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru existența infracțiunilor reținute în sarcina europarlamentarei.
