Noua lege a salarizării din sectorul public intră într-o etapă în care impactul asupra bugetului României este analizat atent, iar discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene aduc în prim-plan necesitatea unor măsuri financiare suplimentare. Potrivit informațiilor prezentate în spațiul public, diferența dintre costurile estimate inițial și cele rezultate în variantele ulterioare ale proiectului trebuie acoperită prin soluții bugetare.
În centrul discuțiilor se află impactul financiar al viitoarei legi a salarizării. Estimările au pornit de la aproximativ 8 miliarde de lei, însă unele variante analizate au ajuns la o valoare de aproximativ 12 miliarde de lei. Pentru această diferență sunt necesare măsuri compensatorii, astfel încât cheltuielile suplimentare să poată fi susținute în limitele asumate de România.
Printre soluțiile analizate în discuțiile tehnice apare și posibilitatea ca actualul mecanism privind CASS aplicat pensiilor să fie prelungit sau modificat. Este important de precizat că aceasta este o opțiune aflată în analiză, nu o decizie deja adoptată și nici o măsură impusă oficial României de către Comisia Europeană.
În prezent, pensionarii care încasează mai mult de 3.000 de lei pe lună datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru partea din pensie care depășește acest prag. Măsura este prevăzută, în forma actuală, până la 31 decembrie 2027. O eventuală prelungire ar trebui analizată de autoritățile române în funcție de situația bugetului și de necesarul de finanțare al sistemului de sănătate.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că decizia privind o eventuală continuare a acestei măsuri nu este luată la Bruxelles. Potrivit declarațiilor sale, analiza trebuie făcută de Ministerul Finanțelor, în funcție de evoluția veniturilor și cheltuielilor din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Oficialul a subliniat că aplicarea CASS asupra pensiilor a avut un efect asupra finanțării sistemului de sănătate. În același timp, el a precizat că discuția despre viitorul contribuției trebuie purtată la nivelul autorităților române și nu trebuie prezentată ca o obligație transmisă direct de Comisia Europeană.
Miza este cu atât mai importantă cu cât noua lege a salarizării trebuie să respecte limitele bugetare asumate de România. Proiectul este una dintre reformele asociate Planului Național de Redresare și Reziliență, iar adoptarea unei forme sustenabile reprezintă un obiectiv urmărit de autorități.
Discuțiile despre bani nu se opresc însă la valoarea totală a legii. În documentele analizate au fost identificate și diferențe între anumite calcule financiare și prevederile proiectului. Una dintre zonele vizate este sistemul de salarizare din sănătate, unde apar neconcordanțe în ceea ce privește valoarea de referință utilizată pentru calcularea salariilor.
Într-o variantă a proiectului, valoarea de referință a fost redusă de la 4.100 de lei la 4.000 de lei. Modificarea influențează automat nivelul salariilor de bază pentru funcțiile ale căror coeficiente rămân neschimbate, deoarece salariul este calculat prin raportarea coeficientului la valoarea de referință.
Noua lege a salarizării este urmărită îndeaproape și de angajații din sectorul bugetar, în condițiile în care proiectul prevede o reorganizare a grilelor și a modului de calcul al veniturilor. În variantele prezentate public au fost discutate 12 grade salariale, modificarea unor coeficienți și plafonarea anumitor sporuri.
În paralel, Comisia Europeană a solicitat și un calendar clar privind plata unor arierate către magistrați. Subiectul se adaugă celorlalte probleme tehnice care trebuie lămurite înainte ca forma finală a legii salarizării să fie stabilită.
Dragoș Pîslaru a transmis, de asemenea, că noua formulă nu ar trebui să conducă la diminuarea veniturilor aflate în plată. Potrivit explicațiilor prezentate de ministru, proiectul conține mecanisme de protecție pentru anumite situații în care recalcularea pe baza noilor reguli ar putea genera diferențe.
Legea salarizării unitare rămâne astfel legată de două obiective importante: stabilirea unor reguli mai clare pentru plata angajaților din sectorul public și menținerea cheltuielilor într-un nivel considerat sustenabil. În același timp, proiectul trebuie să țină cont de angajamentele asumate de România prin PNRR, în contextul în care reforma salarizării este asociată unor fonduri europene importante.
Pentru pensionari, eventualitatea unei prelungiri a CASS rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte. Deocamdată, nu există o decizie finală care să stabilească schimbarea pragului de 3.000 de lei sau extinderea perioadei de aplicare. Orice modificare ar trebui adoptată printr-un act normativ și anunțată oficial de autorități.
În perioada următoare sunt așteptate noi discuții privind forma finală a legii salarizării și sursele prin care poate fi acoperit impactul financiar. Până la adoptarea unor măsuri concrete, informațiile despre o eventuală extindere a CASS la pensii trebuie privite ca parte a analizelor bugetare aflate în desfășurare, nu ca o obligație deja stabilită pentru pensionari.
